Arhive autor: admin

PREDICA IPS TEODOSIE LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Amin!

,, Fericit este pântecele care te-a purtat şi pieptul la care ai supt!”

Preacucernici Părinţi,

Iubiţi credincioşi,

Această sfântă zi este închinată celei mai mari sărbători a Maicii Domnului;adormirea ei şi ridicarea ei de către Fiul său la cer. Cine este pentru noi Maica Domnului? Este cea aleasă din toate neamurile ca să fie cu adevărat palat al Împăratului Ceresc. Este vestită de prooroci, este vestită de Dumnezeu însuşi. Maica Domnului este femeia care zdrobeşte capul şarpelui, căci dacă Eva a fost cea prin care s-a gustat mărul cel dătător de moarte, Maica Domnului este noua Evă, adică o nouă începătoare a neamului omenesc precum este şi Iisus Hristos un nou Adam, şi iată, prin Maica Domnului se surpă blestemul şi se nimiceşte moartea prin ea ca mijlocitoare, căci Fiul lui Dumnezeu este Cel ce aduce biruinţa asupra păcatului şi a morţii. Continuă să citești →

13 august 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

sf-theofan-zavoratul1

 

Joi [II Cor. 4,1-6; Mt. 24,13-28]

„Dar cel ce va răbda până la sfârşit se va mântui.” Nu oricine rabdă se va mântui, ci acela care rabdă pe calea Domnului. Pentru asta e viaţa de aici, ca să răbdăm; orice om rabdă ceva şi rabdă până la sfârşit. Răbdarea însă nu este de folos, dacă omul nu rabdă pentru Domnul şi pentru Sfânta Lui Evanghelie. Păşeşte pe calea credinţei şi a poruncilor evanghelice; prilejurile de a dovedi răbdare se înmulţesc, însă răbdarea începe să aducă cununi şi, fiind mai înainte stearpă, devine acum roditoare. Cu câtă orbire ne împresoară vrăjmaşul, încât ne face să socotim răbdarea pentru Dumnezeu grea şi de nesuferit, iar răbdarea cu care împresoară el pe cei robiţi patimilor o arată ca fiind uşoară şi necostând nimic, în vreme cea e mult mai grea şi mai lipsită de bucurie decât răbdarea celor ce se luptă cu patimile şi se împotrivesc vrăjmaşului! Iar noi suntem orbi şi nu vedem asta… Ne ostenim, răbdăm şi ne sleim de puteri pentru vrăjmaşul, spre pieirea noastră.

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (13 august 2015)

petros_and_pavlos_0071

Ap. II Corinteni 4, 1-12

Fraţilor, având această slujire, după cum am fost miluiţi, nu ne pierdem nădejdea, ci ne-am lepădat de cele ascunse ale ruşinii, neumblând în vicleşug, nici stricând cuvântul lui Dumnezeu, ci făcându-ne cunoscuţi prin arătarea adevărului faţă de orice conştiinţă omenească înaintea lui Dumnezeu. Iar dacă Evanghelia noastră este încă acoperită, este pentru cei pierduţi, în care Dumnezeul veacului acestuia a orbit minţile necredincioşilor, ca să nu le lumineze lumina Evangheliei slavei lui Hristos, Care este chipul lui Dumnezeu. Căci nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Hristos Iisus, Domnul, iar noi înşine suntem slugile voastre, pentru Iisus. Fiindcă Dumnezeu, Care a zis: «Strălucească din întuneric lumina!» – El a strălucit în inimile noastre, ca să strălucească cunoştinţa slavei lui Dumnezeu, pe faţa lui Hristos. Şi avem comoara aceasta în vase de lut, ca să se învedereze că puterea covârşitoare este a lui Dumnezeu, şi nu de la noi, în toate pătimind necaz, dar nefiind striviţi; lipsiţi fiind, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi fiind, dar nu părăsiţi; doborâţi, dar nu nimiciţi; purtând totdeauna în trup omorârea lui Iisus, pentru ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupul nostru. Căci pururea noi, cei vii, suntem daţi spre moarte pentru Iisus, ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupul nostru cel muritor. Astfel că în noi lucrează moartea, iar în voi, viaţa.

22255

Ev. Matei 24, 13-28

Zis-a Domnul ucenicilor Săi: cel care va răbda până la sfârşit, acela se va mântui. Când se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea, spre mărturie la toate neamurile, atunci va veni sfârşitul. Deci când veţi vedea urâciunea pustiirii, despre care s-a grăit prin proorocul Daniil, stând în locul cel sfânt – cine citeşte să înţeleagă -, atunci cei din Iudeea să fugă la munţi; cel care va fi pe casă să nu se coboare, ca să-şi ia ceva din casă; iar cel care va fi la câmp să nu se întoarcă înapoi, ca să-şi ia haina. Vai de femeile care vor fi însărcinate şi de cele care vor alăpta, în zilele acelea! Rugaţi-vă, ca să nu fie fuga voastră iarna, nici sâmbăta, căci va fi atunci strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. Şi dacă nu s-ar scurta zilele acelea, nici un om n-ar mai scăpa; dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile. Atunci, de vă va spune cineva: iată Hristos este aici, sau acolo, să nu-l credeţi. Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi care vor da semne mari şi minuni, încât să amăgească, de va fi cu putinţă, chiar pe cei aleşi. Iată v-am spus mai dinainte. Deci, dacă vor zice: iată este în pustie, să nu ieşiţi; iată este în cămări, să nu credeţi. Căci precum porneşte fulgerul de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului. Că oriunde va fi un stârv, acolo se vor aduna vulturii.

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (11 august 2015)

SAINT_PAUL

II Corinteni 2, 14-17; 3, 3

14.Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face purureabiruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţeiSale! 

15. Pentru că suntem lui Dumnezeu bună mireasmă a lui Hristos întrecei ce se mântuiesc şi între cei ce pier
 
16. Unora, adică, mireasmă a morţii spre moarte, iar altora mireasmăa vieţii spre viaţă. Şi pentru acestea, cine e destoinic? 
17. Căci nu suntem ca cei mulţi, care strică cuvântul lui Dumnezeu,ci grăim ca din curăţia inimii, ca de la Dumnezeu înaintea lui Dumnezeu,în Hristos. 

Capitolul III

1. Au doară începem iarăşi să spunem cine suntem? Sau nu cumva avemnevoie – cum au unii – de scrisori de laudă către voi sau de la voi? 
2. Scrisoarea noastră sunteţi voi, scrisă în inimile noastre, cunoscutăşi citită de toţi oamenii, 
3. Arătându-vă că sunteţi scrisoare a lui Hristos, slujită de noi,scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table depiatră, ci pe tablele de carne ale inimii. 

 

EIKONES-XRISTOS-01

Matei XXIII, 23-28

23. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că daţi zeciuialădin izmă, din mărar şi din chimen, dar aţi lăsat părţile mai grele aleLegii: judecata, mila şi credinţa
pe acestea trebuia să le faceţi şi peacelea să nu le lăsaţi 
24. Călăuze oarbe care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! 
25. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că voi curăţiţipartea din afară a paharului şi a blidului, iar înăuntru sunt pline derăpire şi de lăcomie. 
26. Fariseule orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului,ca să fie curată şi cea din afară. 
27. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că semănaţi cumormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntruînsă sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia. 
28. Aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi drepţi oamenilor, înăuntruînsă sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. 

11 august 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

sf-theofan-zavoratul1

 

Marţi [II Cor. 2, 14; 3, 3; Mt. 23, 3-28]

Curăţeşte cele dinlăuntru, ca şi cele din afară să fie curate, în societate ne purtăm bine mai totdeauna, fiindcă ne temem de judecata oamenilor şi ne înfrânăm. Dacă şi purtarea din afară este stricată, înseamnă că s-a ajuns la treapta cea mai de pe urmă a răului: orice ruşine este deja pierdută. Nu totdeauna însă purtarea vrednică e însoţită de un fel bun de a gândi şi simţi. Când lucrurile stau astfel, dezmierdarea de sine are în om deplină libertate; acesta şi-o satisface şi prin faptele din afară, pe cât îngăduie ochii oamenilor şi pe cât poate să-şi ascundă de ei faptele sale: întocmai ca un mormânt văruit. Totodată, necurăţia lăuntrică spurcă şi cele din afară ale omului. Curăţeşte, dar, lăuntrul tău, şi vei fi curat tot, te vei face vas pe care Stăpânul casei poate să-1 întrebuinţeze la orice lucru bun. Trebuie să ne minunăm de faptul că cele lăuntrice rămân nebăgate în seamă: doar nimeni nu-si doreşte pieirea. Pesemne că vrăjmaşul ţine aceste suflete în orbire: „Asta nu-i nimic, păr cate învederate să nu fie”, ori le învaţă să amâne de la o zi la alta lucrul de căpetenie: „Mâine o să ne ocupăm serios de suflet, aşa cum se cuvine, iar acum să-1 lăsăm să se desfete puţin” cu gânduri şi închipuiri pătimaşe, dacă nu chiar cu fapte. Să ne ferim a ne învechi în această stare, ca nu cumva îndreptarea noastră să devină cu neputinţă, la fel ca deprinderea bătrânului cu unele obiceiuri.

PRIVEGHERE LA PRAZNICUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI (14 – 15 august 2015)

 PRIVEGHERE LA PRAZNICUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI

(14 – 15 august)

Vineri seara, 14 august, începand cu orele 21.00, se va săvârşi în Schitul Sfântul Gheorghe – Cloşca  o priveghere de toata noaptea, după tipicul Sfântului Munte, în cinstea praznicului Adormirii Maicii Domnului.
Privegherea  va incepe vineri seara, orele 21.00, cu Vecernia Mare cu Litie şi va continua fără întrerupere cu Utrenia si Prohodul Maicii Domnului, Ceasurile şi Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie până în dimineata zilei de sâmbătă, în jurul orelor 8.

La sfârşitul privegherii se vor scoate spre venerare moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă şi ale Preacuviosului Părinte Ioachim Vatopedinul.

Persoanele, care doresc să participe la priveghere, pot face rezervări pentru microbuz la numerele de telefon: 
0243.216.085,
0343.102.597, 
0740.945.854, 
0728.913.548, 
0769.466.348 
(Persoană de contact: Toader Lucreția)

10 august 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

sf-theofan-zavoratul1

Luni [II Cor. 2, 4-15; Mt. 23,13-22]

„Vai vouă,… că închideţi împărăţia Cerurilor înaintea oamenilor.” Acest lucru s-a zis către arhiereii care nici ei nu învaţă poporul calea mântuitoare şi nici pe preoţi nu-i pun să facă acest lucru; s-a zis şi către preoţii care nu au grijă de popor, neostenindu-se a le lămuri cele trebuincioase pentru mântuirea sufletului. Aceasta e pricina pentru care poporul rămâne în neştiinţă şi o parte rămân cu încredinţarea că totul merge aşa cum se cuvine, iar ceilalţi, deşi bagă de seamă că ceva e putred, nu merg încotro ar trebui, fiindcă nu ştiu cum şi unde să meargă. Aceasta e pricina pentru care au rămas în popor atâtea credinţe deşarte; aceasta e pricina pentru care capătă trecere la el şi rascolnicii, şi molocanii, şi hlâştii 8 ; aceasta e pricina pentru care lesne se prinde de el orice învăţătură rea. îndeobşte, preotul crede că la el în parohie totul merge ca pe roate şi se apucă de treabă numai atunci când răul s-a întins deja şi iese deasupra. Atunci însă e greu să mai faci ceva. Preotul trebuie să socoată ca primă datorie a conştiinţei sale desăvârşirea maturilor în cunoaşterea credinţei creştine si pregătirea tinerilor din primii ani de dezvoltare a conştiinţei lor, lă-murindu-le lucrurile pe care ei trebuie şi pot să le ştie. De la şcoală nu e de aşteptat nimic. Această muncă trebuie făcută prin viu grai, adunând copiii în biserică şi acasă în serile de duminică, sau când şi cum va fi mai la îndemână.

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (10 august 2015)

3505

Ap. II Corinteni 2, 3-15

Fraţilor, v-am scris vouă aceasta, ca nu cumva, la venirea mea, să am întristare de la aceia care trebuie să mă bucure, fiind încredinţat despre voi toţi că bucuria mea este şi a voastră a tuturor. Căci din multă supărare şi cu inima strânsă de durere, v-am scris cu multe lacrimi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să cunoaşteţi dragostea pe care o am cu prisosinţă către voi. Şi dacă m-a întristat cineva, nu pe mine m-a întristat, ci în parte – ca să nu spun mai mult – pe voi toţi. Destul este pentru un astfel de om pedeapsa aceasta dată de către cei mai mulţi. Aşa încât voi, dimpotrivă, mai bine să-l iertaţi şi să-l mângâiaţi, ca să nu fie copleşit de prea multă întristare unul ca acesta. De aceea vă îndemn să întăriţi în el dragostea. Căci pentru aceasta v-am şi scris, ca să cunosc încercarea voastră, dacă sunteţi ascultători în toate. Iar cui îi iertaţi ceva, îi iert şi eu; pentru că şi eu, dacă am iertat ceva, am iertat pentru voi, în faţa lui Hristos, ca să nu ne lăsăm covârşiţi de satana, căci gândurile lui nu ne sunt necunoscute. Şi venind eu la Troa, pentru Evanghelia lui Hristos, şi uşa fiindu-mi deschisă în Domnul, n-am avut odihnă în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe Tit, fratele meu, ci, despărţindu-mă de ei, am plecat în Macedonia. Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în tot locul, mireasma cunoştinţei Sale. Pentru că suntem lui Dumnezeu bună mireasmă a lui Hristos între cei ce se mântuiesc şi între cei ce pier.

PEF_41_Jesus_Christ_Life-giver_300

Ev. Matei 23, 13-22

Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că voi închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; nici voi nu intraţi şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că voi mâncaţi casele văduvelor şi cu făţărnicie faceţi rugăciuni lungi; pentru aceasta mai multă osândă veţi lua. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi uscatul, ca să faceţi un prozelit şi, dacă îl dobândiţi, îl faceţi fiu Gheenei, îndoit decât pe voi. Vai vouă, povăţuitori orbi, care ziceţi că cel care se va jura pe templu nimic nu este, dar cel care se va jura pe aurul templului este vinovat. Nebuni şi orbi! Ce este mai mare? Aurul, sau templul care sfinţeşte aurul? Cel care se va jura pe altar nimic nu este, ziceţi voi; dar cel care se va jura pe darul care este deasupra altarului este vinovat. Nebuni şi orbi! Ce este mai mare? Darul, sau altarul care sfinţeşte darul? Deci cel care se jură pe altar se jură pe el şi pe toate câte sunt deasupra lui. Şi cel care se jură pe templu se jură pe el şi pe Cel care locuieşte în el. Şi cel care se jură pe cer se jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel care şade pe tron.

PREDICA ÎPS TEODOSIE LA SCHIMBAREA LA FAŢĂ

 În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Amin!

,, Doamne, bine este nouă să fim aici. De voieşti voi face aici trei colibe: Ţie una, lui Moise una şi lui Ilie una.”

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Iubiţi credincioşi,

Sărbătoare mare ne-a chemat astăzi la Sfânta Biserică precum oarecând au fost chemaţi ucenicii de către Mântuitorul în Muntele Taborului. Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos este icoană a slavei celei dumnezeieşti la care ne cheamă Mântuitorul Hristos ca să ne facă fericiţi în viaţa cea viitoare. Şi iată, pentru că ucenicii adeseori se poticneau în credinţă, se îndoiau de multe ori şi gândeau: ,, Oare ce sunt cuvintele acestea?” Ei n-aveau încă darul Duhului Sfânt să poată să priceapă toate învăţăturile Domnului. Mântuitorul le vorbea, se bucurau, dar apoi mai uitau şi nu înţelegeau tot. De aceea, iată, Mântuitorul, deşi le vorbise despre Patimile Sale, şi ucenicii L-au oprit de la Patimă, mai ales Petru, şi i-a certat spunândule: ,, Oare cereţi să mă despart de voi şi de oamenii pe care am venit să-i mântuiesc?” De aceea, după ce şi-a vestit Patimile şi ucenicii s-au întristat gândindu-se că rămân singuri, Mântuitorul le-a vorbit despre slava Tatălui, şi le-a spus: ,, Iată, Eu trebuie să plec de pe pământ, şi mă duc la Tatăl, şi pentru voi este de folos să merg la Tatăl, căci de nu mă voi duce la Tatăl, Duhul nu se va pogorâ pe pământ, şi eu mă duc la Tatăl să vă gătesc vouă loc. De aceea aici vă las pacea Mea ca să vă iubiţi unul pe altul, cum Eu v-am iubit pe voi.” Cu toate acestea, ucenicii erau nepricepuţi, şi atunci cu şase luni înainte de patima Sa Mântuitorul S-a suit în Muntele Taborului, a luat cu El pe ucenicii Săi, a mers până aproape de vârful muntelui cu toţi. După aceea a luat cu sine numai pe trei ucenici: pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, şi le-a spus: ,, Veniţi cu mine către vârful muntelui! Şi-au mers acolo către vărful muntelui, şi puţin mai jos de vârf le-a spus: ,, Voi şedeţi aici, căci Eu mă voi duce chiar pe vârf ca să mă rog în taină!” Şi a început să se roage Mântuitorul. Ucenicii priveau la El cum se ruga. Şi în timp ce se ruga, deodată, o lumină L-a acoperit atât de puternic încât Faţa Lui strălucea ca soarele; nici nu mai puteau să-L privească ucenicii. Veşmintele Lui erau albe ca lumina. Şi au auzit o adiere ce venea de sus şi nu ştiau ce se petrece. Deodată, s-au arătat împreună cu Mântuitorul Moise şi Ilie. Ei au văzut doi oameni care au coborât din cer, nu ştiau cine sunt, dar au stat de-a dreapta şi de-a stânga Mântuitorului, şi-au început să vorbească unul cu altul, şi a zis Moise către Ilie: ,, Iată, eu sunt Moise, tu eşti Ilie, iată ce vreau să-ţi spun ţie: că eu sunt cel ce am adus Legea şi am dat-o poporului, şi iată, eu sunt cel ce am vestit pe Acesta care acum străluceşte întru lumina neapropiată!” şi privea Moise spre Mântuitorul. ,, Nu L-am putut vedea în viaţa mea cum Îl văd acum pentru că eram cu trup; dar iată, acum mi s-a îngăduit să-L văd pe Dumnezeu întru slava Sa. Continuă să citești →

AUDIO: Predica IPS Teodosie al Tomisului, la Sf. Cuv. Teodora de la Sihla – 7 august 2015

 

AUDIO