Odată un apropiat al Părintelui Gavriil l-a uitat în rugăciunile sale.

Într-o zi, când acesta s-a dus la chilia lui, după ce l-a binecuvântat, Părintele i-a spus în timp ce pleca:

– Nu mă uita în rugăciunile tale, copilul meu!

– Părinte, cum de știți și asta?, a întrebat nedumerit și încurcat.

– Și pe aceasta o știu, și pe aceea că te-ai certat cu cineva! Și i-a amintit numele aceluia.

Când vă rugați, eu sunt lângă voi, a spus, privindu-i pe toți cu iubire.