COORDONATE GPS:
N: 44° 40′ 07.9”
E: 28° 08′ 27.4”
SCHITUL “SFÂNTUL GHEORGHE” – CLOŞCA
– istoric –
În pământul apostolic al Dobrogei celei sfinte, care a fost sfinţită de paşii şi străduinţele misionare ale Sfinţilor Apostoli Andrei – cel întâi chemat şi Filip, aproape de cetăţile Capidava şi Carsium, odată faimoase centre episcopale sub jurisdicţia apostolicei Arhiepiscopii a Tomisului, nu departe de cristelniţa strămoşilor noştri daco-romani, cum ne bucurăm duhovniceşte să numim Dunărea, se află binecuvântata “pustie” a Cloşcăi, un sat de creştini cu doar 30 de case închinătoare lui Hristos.
“Pustia” de la Cloşca se bucură de un nume cu totul special. Îl desemnează pe eroul naţional, Ion Oargă (poreclit Cloșcă), protagonist alături de Horea și Crișan, în Răscoala din 1784. Însă numele lui poreclă, privit ca substantiv comun, este și o metaforă biblică, teoforică. Cloşca Îl simbolizează pe Dumnezeu, Care în întregime este Iubire ocrotitoare şi sacrifială. Însuşi Domnul, în negrăita Sa smerenie, S-a asemănat cu o cloşcă, atunci când a deplâns cetatea Ierusalimului şi a profeţit despre ea, spunând: “Ierusalime, Ierusalime, […] de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună cloşca puii săi sub aripi…” (Matei 23, 37-38); cu alte cuvinte: Eu, Dumnezeul tău, Ierusalime, Eu, Dumnezeul-Om, am fost și sunt pentru tine ca o cloşcă, ca o mamă, ce-și acoperă, protejează, crește și încălzește puii. Te-am hrănit, te-am crescut, te-am ocrotit şi te-am apărat ca o mamă…
Prin îngăduinţa lui Dumnezeu, timp de peste patru veacuri Dobrogea a fost sub stăpânire otomană, fiind organizată iniţial ca sangeac al provinciei Rumelia, iar ulterior făcând parte integrantă din elayetul Silistrei. Din nefericire, în decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de creştini (ghiauri) s-au turcit pentru a scăpa de haraci (impozit pe necredincioşi), astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni de astăzi sunt, de fapt, de origine creştină.
Nu cunoaştem dacă primii locuitori ai micului sat de astăzi Cloşca au fost creştini sau turci. Ceea ce ştim astăzi, în mod cert, este că satul Cloşca a fost până în urmă cu mai bine de un veac şi jumătate un mare şi prosper sat tucesc, care se numea Musluiu. În sat se afla o moscheie şi un cimitir, ruinele celui din urmă putându-se observa şi astăzi. Cu trecerea timpului, turcii au plecat, căutându-şi rosturi mai bune în alte părţi, aşa încât astăzi, în cele 30 de case din micul sat Cloşca, vieţuiesc puţin peste 100 de suflete, toţi localnicii fiind botezaţi în numele Atotsfintei Treimi.
Până în anul 2004, creştinii din satul Cloşca nu au avut o biserică sfinţită, ci o “casă de rugăciune”, pusă sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva cea Nouă, în care preotul din comuna Horea venea ori de câte ori era chemat pentru a creştina, cununa sau prohodi pe cineva, iar pentru Sfânta Liturghie, cam o dată pe lună sau – cum zic localnicii – ”tot a patra duminică, când ne venea rândul”.
Biserica de astăzi a satului Cloşca a fost ridicată între anii 2002 – 2004, în timpul păstoririi preoţilor Soare Ion şi Ciornea Toader, cu osteneala şi grija primăriei Horea şi cu acordul consiliului local Horea. O contribuţie majoră a avut-o şi domnul Nădrag Tudor, prin sumele oferite cu generozitate şi prin executarea lucrărilor de ridicare şi finalizare a bisericii.
Târnosirea bisericii a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, duminică – 2 mai 2004, zi aniversară a comunei Horea, în prezenţa unei impresionante mulţimi de credincioşi din satul Cloşca şi din satele şi oraşele vecine.
Veşmântul pictural al “căsuţei Sfântului Gheorghe de la Cloşca” a fost realizat în tehnica fresco de către pictorul bisericesc Marian Sima, prin sârguinţa preotului paroh de atunci, PC Părinte Ciornea Toader, sprijinit de membrii Consiliului parohial, Consiliului local Horea şi de alţi creştini evlavioşi.
Sfinţirea picturii s-a făcut în ziua de 3 mai 2010, prin bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi.
Ca un adevărat “Chinoviarh” al monahismului în pământul apostolic, martiric şi patristic al Dobrogei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului – care îl are ca ocrotitor ceresc pe Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare, Începătorul vieţii de obşte (prăznuit pe 11 ianuarie) -, a binecuvântat ca începând cu data de 1 ianuarie 2011, biserica “Sfântul Gheorghe” din satul Cloşca să devină schit cu viaţă de obşte (chinovial).
Obştea schitului este tânără şi în formare, frații nevoitori de aici aflându-se sub ascultarea şi povăţuirea duhovnicească a protosinghelului Leontie.
Schitul de călugări de la Cloşca, aşezat sub ocrotirea duhovnicească a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă, este situat pe drumul judeţean 232, la 5 km de DN 2A, în localitatea Cloşca, comuna Horia, judeţul Constanţa, la o distanţă de 68 de km de oraşul de reşedintă al judeţului, între popasul Hanul Morilor şi localitatea Saraiu.
Printre odoarele cele mai de preţ ale schitului, pelerinii pot venera aici fragmente din moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi ale Sfântului Cuvios Ioachim Vatopedinul (din Itaca), daruri ale Înaltpreasfinţitului Părinte Pavlos, Mitropolit de Glyfada (Biserica Ortodoxă a Eladei) către Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, aşa cum reiese din actul de autenticitate şi de donaţie, care însoţeşte aceste sfinte relicve.
- Moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
- Moaştele Sfântului Ioachim Vatopedinul
De asemenea, un alt mare odor duhovnicesc al sfântului locaş monahal de la Cloşca este şi copia Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Eleovritissa” (sau “Izvorâtoarea de untdelemn”), adusă cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie din marea Mânăstire Vatopedi din Sfântul Munte Athos, în data de 15 noiembrie 2015.
CONTACT:
Protosinghel Leontie Fusa,
TELEFON:
0721 045 424 (vodafone)
E-MAIL:
teostirict@yahoo.com
PENTRU DONAȚII, Datele Schitului Sfântului Mare Mucenic Gheorghe:
Denumire: SCHITUL SF. MARE MUCENIC GHEORGHE
Cod de identificare fiscala: 278 99 325
Cont bancar (IBAN):RO 59 BRD E140 SV 303 703 11400
PENTRU VIRAREA A 2 % DIN IMPOZIT, aceesați
Doamne ajuta !
Cine voieste sa se bucure si sa se foloseasca sufleteste ,sa vina cu toata inima sau sa nu ocoleasca acest loc binecuvantat…
Iertare parinte ca va deranjez,dar as dori sa vin cu sotul meu in saptamina patimilor ,abia atunci pot veni deoarece eu lucrez in Germania cu o firma pt.ingrijit batrani. Sincer mie cam frica sa vin ca sunt cea mai pacatoasa de pe fata pamintului ,dar in acelas timp vreau simi doresc sa pun capat pacatelor mele multe si grele ,si sa incerc sa merg pe un drum nou care duce spre mintuire.Cu ajutorul si rugaciunile Maici Domnului si ale dumneavoastra si mai la urma si ale mele pacatoasa Lucia sper sa ajung.iertare si va sarut mina dreapta parinte.DOAMNE AJUTA
Sper sa ajung in această loc binecuvântat cu multe moaște.
Slava lui Dumnezeu, am fost vrednica sa ajung in acest colt de rai. O adevarata bogatie, cu Sfintele Moaste. Sarut’mana, Parinte Staret Leontie, pentru caldura si dragostea cu care ne-ati primit. În acel moment ne-am bucurat, dar nu am realizat minunea pe care am trait-o. Dupa plecarea de la manastire am realizat ce loc binecuvântat de Dumnezeu este la Schitul Closca. O rog pe Maica Domnului, Sfantul Mucenic Gheorghe si pe toti Sfintii sa ne invredniceasca sa ajungem macar inca o data. Doamne ajuta tuturor!
Este un loc binecuvantat de Dumnezeu unde sfintii ne asteapta sa i trecem pragul. Gasim aici linistea si pacea de care avem atata nevoie.Maica Domnuli mijliceste pentru noi toti. Doamne ajuta!
Multa sanatate si putere in rugaciune parinte Leontie iti transmit de aici din China .Roaga te si pentru pacatosul Stefan cum numai dumneata stii sa o faci,adica asa cum trebuie.Cu mult respect si inchinaciune