Arhive categorii: Monahism

VIAŢA PĂRINTELUI HARALAMBIE DIONISIATUL. IZBĂVIREA MINUNATĂ PRIN AJUTORUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE

Lasă un răspuns

„Atunci am cugetat profund. Mă gândeam în sinea mea: «Cât de deşartă este viaţa aceasta! Haralambie, voiai să te căsătoreşti pentru a deveni preot, ca să ajuţi la mântuirea lumii. Aşadar, acum mântuieşte-te mai întâi pe tine însuţi.»

Apoi am îngenunchiat şi cu lacrimi în ochi am strigat: «Sfinte Mare Mucenice Gheorghe, mare ostaş al lui Hristos, mântuieşte-ne şi îţi făgăduiesc că voi afierosi lui Dumnezeu întreaga mea viaţă.» Îndată ce am terminat rugăciunea, am auzit un tropot deasupra noastră. Am privit în sus şi am văzut că deasupra noastră prin aer, galopa un cal, dar pe călăreţ nu l-am văzut. Atunci am înţeles ce se întâmpla. Mi-am zis: Sigur este Sfântul Gheorghe, numai că sunt nevred­nic să-i văd chipul. Dar bine că am văzut măcar calul, înseamnă că ne-a auzit.»

Continuă să citești →

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. HARALAMBIE (8)

Lasă un răspuns

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. UN EXEMPLU DE MARE ÎNŢELEPCIUNE (5)

Lasă un răspuns

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. UN EXEMPLU DE MARE ÎNŢELEPCIUNE (5)

Odată, Leonidas, înainte de a se căsători, a accep­tat invitaţia câtorva consăteni de-ai lui de a merge în excursie într-un oraş vecin. 

Din nefericire, aceşti consăteni ai lui erau nişte desfrânaţi şi au rânduit să rămână peste noapte la un han care avea faimă rea. „Prietenului” lor nu i-au spus nimic, dar au plănuit să-l târască şi pe el în mocirla desfrânării. După ce hangiul a arătat fiecăruia came­ra, Leonidas, fără să bănuiască ceva, a intrat înăun­tru. Dar acolo, ce să vadă? O tânără desfrânată îl aştepta într-o poziţie provocatoare. Dar el, ca un alt Iosif, ce a născocit? I-a spus fetei:

Continuă să citești →

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. IZBĂVIREA LUI LEONIDAS DE LA UN ÎNFRICOŞĂTOR NAUFRAGIU (4)

Lasă un răspuns

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. IZBĂVIREA LUI LEONIDAS DE LA UN ÎNFRICOŞĂTOR NAUFRAGIU (4)

În această perioadă, iubita lui soră, Partenia, şi-a luat rămas bun de la ei având vârsta de numai şaisprezece ani şi s-a întors în Pont pentru a se face călugăriță în vestita mănăstire a Maicii Domnului, Teoschepatis.

Leonidas, mânat de dragoste frăţească şi îngrijorat de soarta surorii lui, care locuia în acel ţinut încon­jurat de cuceritorii barbari, a hotărât să o viziteze.

Continuă să citești →

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. DEZRĂDĂCINAREA DIN PONT (2)

Lasă un răspuns

În faţa acestui impas, atât părinţii lui Leonidas, cât şi o mare mulţime de locuitori din Pont au preferat să-şi piardă bogăţia şi patria decât credinţa. Continuă să citești →

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. OBÂRȘIA (1)

Lasă un răspuns

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. OBÂRȘIA (1)

Sfântul Apostol Pavel scrie în Epistola către ro­mani că „de este pârga sfântă, şi frământătura este sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă, sunt şi ramurile” (Rom. 11, 16).

Pururea pomenitul meu Stareţ, Părintele Haralam­bie, care în lume se numea Haralambie Galanopulos, era originar din binecuvântatul Pont, rodul evlavioşilor părinţi Leonidas şi Despina.

Aşa cum citim în Sinaxarele Bisericii Ortodoxe, vedem că o mare mulţime de sfinţi provin din părinţi sfinţi. De aceea am considerat că este de folos să schiţez în puţine cuvinte arborele genealogic al Stareţului şi mai ales pe evlavioşii lui părinţi.

Aceştia, la rândul lor, provin din altă rădăcină sfântă. Leonidas a fost fiul evlavioşilor părinţi Dimitrie şi Sotiria. Din numeroasa lor familie, doi dintre copii s-au distins ca monahi. Primul a fost Anastasie, mo­nahul Arsenie de mai târziu, cunoscutul ascet şi împreună-nevoitorul Stareţului losif, marele isihast al zilelor noastre. Al doilea copil a fost Partenia, care mai apoi a devenit monahia Eupraxia, ucenica harismaticului isihast Ieronim al Eghinei. Dar şi Leonidas, aşa cum spunea de mic, ardea de setea de a deveni monah. Se vede însă că „alta a fost voia Domnului.”

(Monahul Iosif Dionisiatul, Starețul Haralambie – Dascălul rugăciunii minții, trad. și ed. de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2005, pp. 19-20)

Citeşte şi: