![“Ierusalime, Ierusalime, […] de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună cloşca puii săi sub aripi…”](https://schitulclosca.ro/wp-content/uploads/2015/12/cropped-12449714_1010136219044155_795558543_o.jpg)
Troparul Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul, glasul al 8-lea:
Îndreptătorule al Ortodoxiei, învăţătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu şi al curăţiei şi luminătorule al lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată Sfinte Părinte Maxim, înţelepte, cu învăţăturile tale pe toţi i-ai luminat. Alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre. Continuă să citești
Condac 1:
Întărirea preoților, temelia dogmelor, trâmbița înțelepciunii și păstor al Bisericii te-ai arătat, Părinte Maxim, biruindu-i pe nevăzuții vrăjmași și închipuirile eretice cu tăria cunoștinței de Dumnezeu. Și în focul mucenicesc te-ai aruncat pentru dragostea lui Hristos, ca drept și sfânt împreună cu tine să ne veselim de Dânsul. Pentru aceasta îți cântăm: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă și cuvânt! Continuă să citești
Troparul Sfântului Mucenic Neofit, glasul al 4-lea:
Mucenicul Tău, Doamne, Neofit, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. Continuă să citești
Troparul Sfântului Cuvios Eftimie cel Mare, glasul al 4-lea:
Veseleşte-te pustiu care nu rodeai, bucură-te ceea ce nu aveai durere; că bărbatul doririlor Duhului ţi-a înmulţit ţie fii, sădindu-i cu dreapta cinstire de Dumnezeu şi hrănindu-i cu înfrânarea, spre împlinirea faptelor bune. Cu ale cărui rugăciuni, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre. Continuă să citești
Troparul Sfântului Cuvios Eftimie cel Mare, glasul al 4-lea:
Veseleşte-te pustiu care nu rodeai, bucură-te ceea ce nu aveai durere; că bărbatul doririlor Duhului ţi-a înmulţit ţie fii, sădindu-i cu dreapta cinstire de Dumnezeu şi hrănindu-i cu înfrânarea, spre împlinirea faptelor bune. Cu ale cărui rugăciuni, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre. Continuă să citești
PREDICĂ LA DUMINICA A XXIX-A DUPĂ RUSALII – 23 ianuarie 2016 după Taina Sfântului Maslu SCHITUL „SFÂNTUL GHEORGHE” – CLOŞCA Continuă să citești
SFÂNTA EVANGHELIE & CUVÂNT LA DUMINICA A XXIX-A DUPĂ RUSALII; CUVÂNT DESPRE SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC MACARIE, MITROPOLITUL KIEVULUI – SCHITUL SFÂNTUL GHEORGHE, CLOŞCA – 15 ianuarie 2017 Continuă să citești
SCHITUL SFÂNTUL GHEORGHE, CLOŞCA (Arhiepiscopia Tomisului) – 14 ianuarie 2018
SFÂNTA EVANGHELIE & PREDICĂ LA DUMINICA A XXIX-A DUPĂ RUSALII (2018): „Duceţi-vă de vă arătaţi preoţilor” (Luca 17, 14)
„Sfinții nu se roagă pentru sănătate. Pentru că știu că durerea smerește și sufletul. Scopul nostru nu este sănătatea. Scopul nostru este smerenia, doar cu smerenie sufletul nostru este sănătos. Și dacă în acești ultimi ani am trecut prin încercări, e în primul rând din cauza egoismului nostru, a purtării negative, a corupției, a avorturilor multe, a nenumăratelor păcate împotriva firii, din cadrul și din afara căsniciilor.
Sfinții lui Dumnezeu descoperă și spun, nu doar profeții (că va avea loc un cutremur, sau un război), cel mai important lucru pe care îl spun oamenii lui Dumnezeu este: care este cauza acestor rele care vin? Și în Vechiul, și în Noul Testament! Sfinții întreabă: care sunt păcatele care au atras mânia lui Dumnezeu, care îngăduie să ne smerim, să se netezească sufletele noastre, ori prin boli, ori la nivel personal, național sau universal, cum e acum pandemia, sau prin diferite războaie care vin, sau cutremure, sau alte probleme ale lumii înconjurătoare?
Părinții noștri, mamele noastre ne-au învățat că în asemenea clipe, în care vedem mânia lui Dumnezeu pentru păcatele nenumărate pentru care nu ne-am pocăit, pe care nu putem să le iertăm, nici să fim iertați pentru ele, să facem multe Liturghii! Ei nu încuiau bisericile, ca acum! Bisericile erau deschise chiar și noaptea! Și lumea citea Psaltirea în biserici! Unul pleca, altul intra, chiar dacă era unul singur, și citea din Psaltire! Dimineața veneau părintele și psaltul să facă Liturghie! În fiecare zi! În fiecare zi! Așa înfruntau epidemia, moartea, războiul, cutremurele.
Acum am devenit europeni! Marele păcat al Europei, al Europei atee, este că așază rațiunea deasupra credinței! Marele păcat al Europei, pe care îl fac și unii neogreci este că așază rațiunea deasupra credinței! Pe când ortodoxul face altfel: pune deasupra tuturor credința! Credința cea adevărată, încrederea în Dumnezeul Întreit, în Maica Domnului și în Sfinți! Folosește și rațiunea, dar cu discernământ, nu o îndumnezeiește; nu închide bisericile, deschide bisericile; nu împuținează rugăciunea, ci o sporește; nu împuținează postul, sporește postul, multe, multe paraclise și Psaltirea!
Am spus-o și în alte locuri ale eparhiei noastre, să găsiți fiecare în satul unde locuiți zece oameni, pe care să îi puneți să citească zilnic câte două catisme din Psaltire. Să spui: Dimitra, tu să citești prima și a doua catismă, Panaiotis, tu a treia și a patra, Vasillis, a cincea și a șasea. Așa o să citiți în satul vostru, într-o zi, Psaltirea. Spuneau Sfinții Iakov Tasllikis și Paisie că locul în care se citește în fiecare zi Psaltirea devine fortăreață duhovniceasă. Și Liturghii. Slavă lui Dumnezeu că preoții și psalții noștri vor să le facă. Dar avem nevoie și de Psaltire! Să fiți recrutați, fără să vă lăudați că faceți parte din cei zece, să nu știe drepta ce face stânga! Zece oameni ascunși, rugându-se Domnului, citind cele 20 de catisme din Psaltire. Este cea mai puternică rugăciune pe care o are Biserica!
Un alt lucru pe care îl făceau bătrânii noștri era să scoată icoanele și sfintele moaște în litanii. De ce? Ca să se sfințească aerul! Dacă ne întreabă de ce faceți litanii, care acum sunt interzise? Ca să se sfințească aerul! Pentru că păcatele noastre au murdărit aerul și atmosfera! De asta vă rog acum, cei care doriți, să scoateți icoana Maicii Domnului Hrisokourdaliotissa, împreună cu moaștele Cuviosului David din Evvia, gheronda cel iubit al Cuviosului Iakov Tsalikkis, ca să se sfințească aerul, pădurile noastre, satele noastre, să facem această litanie!…”
MARELE PARACLIS AL MAICII DOMNULUI; 17 noiembrie 2020
Rânduiala slujbei care se face în vreme de boli molipsitoare şi molime (ciumă, holeră şi altele) către Preasfânta şi de viaţă făcătoarea Treime şi către toţi sfinţii
Preotul face începutul obişnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru…, Împărate ceresc…, Sfinte Dumnezeule…, Preasfântă Treime…, Tatăl nostru…, Că a Ta este împărăţia…, Doamne miluieşte (de 12 ori), Veniţi să ne închinăm… (de 3 ori) şi Psalmul 87: Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat. Apoi diaconul zice ectenia mare: Cu pace Domnului să ne rugăm şi celelalte până la: Pentru cei ce călătoresc… apoi adaugă acestea:
Pentru ca să nu‑Şi aducă aminte de fărădelegile şi de greşalele noastre, ale păcătoşilor şi nevrednicilor robilor Săi, ci cu milostivire să ne curăţească păcatele noastre şi să‑Şi întoarcă mânia care cu dreptate este pornită asupra noastră, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca nu cu urgia Sa să ne mustre pe noi, nici cu mânia Sa să ne pedepsească pe noi, ci să‑Şi aducă aminte că trup suntem, duh ce iese şi nu se mai întoarce, şi cu milostivire să ferească de moarte sufletele noastre şi întru mânie să‑Şi aducă aminte de milă, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să nu intre la judecată cu robii Săi, ci să caute spre fărădelegile noastre şi să le şteargă şi să fie milostiv şi să ocrotească pe oamenii cei fără de nădejde, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să‑Şi aducă aminte de îndurările şi de milele Sale cele din veac, şi păcatele tinereţii şi ale neştiinţei şi ale bătrâneţii şi ale ticăloşiei noastre să nu le pomenească, ci să ne miluiască pe noi, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să audă din locaşul Său cel sfânt glasul nostru şi să tămăduiască durerile morţii, care ne‑au cuprins, şi pâraiele fărădelegii, ce ne tulbură, să le sece, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca degrab să ne scoată pe noi din lanţurile morţii, care ne‑au prins, şi din durerile iadului, care ne‑au cuprins, să ne izbăvească pe noi, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să dea, cu milostivire, robilor Săi vreme de pocăinţă şi să nu ne taie înainte de vreme, ca pe un smochin neroditor, ci cu milostivire să sape împrejur şi să pună în loc de îngrăşământ mila Sa, aşteptând cu iubire de oameni roadă pocăinţei şi a întoarcerii noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne ridice din porţile morţii până nu pierim şi cu milostivire să întoarcă de la noi sabia cea scoasă şi arcul cel întins, care cu dreptate sunt îndreptate împotriva noastră, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să audă rugăciunea noastră şi cererea noastră să o ia în seamă şi lacrimile noastre să nu le treacă cu vederea, ci să ne uşureze spre a ne odihni mai înainte până nu pierim; că după aceea nu vom mai fi, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim izbăviţi noi…, Apără, mântuieşte, miluieşte…, Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata…, iar preotul zice ecfonisul: Că Ţie se cuvine toată slava…
Apoi: Dumnezeu este Domnul şi S‑a arătat nouă… şi troparul acesta, glasul al 2‑lea:
Întru mânia Ta, Dumnezeule, adu‑Ţi aminte de îndurările Tale, că praf şi ţărână suntem, duh ce iese şi nu se mai întoarce; şi să nu ne pedepseşti cu urgia Ta, ca să nu pierim de tot, ci fereşte sufletele noastre, ca un iubitor de oameni (de două ori).
Slavă… Şi acum…,
Ceea ce eşti păzitoarea nebiruită a creştinilor…. Apoi Psalmul 50: Miluieşte‑mă, Dumnezeule…
Canonul
Cântarea 1, glasul al 8‑lea:
Irmos: Pe Faraon, care era purtat în car…
Stih: Doamne, nu cu mânia Ta să ne mustri, nici cu urgia Ta să ne cerţi.
(letrină două rânduri) Slava cea atotlucrătoare şi de o fiinţă şi împreună pe scaun şezătoare şi într‑o putere şi în trei străluciri, Părinte necuprins şi Fiule şi Duhule Sfinte, de cumplita boală izbăveşte pe robii Tăi, ca să Te slăvim cu bună mulţumire.
Viforul păcatelor m‑a împins în adâncul neputinţei şi desele dureri ca furtuna mă învăluiesc pe mine ticălosul. Stăpânire într‑o putere, Treime Sfântă, milostiveşte‑Te şi mă mântuieşte pe mine, care pier cumplit.
Slavă…,
De păcatul care ne ţine, Treime nedespărţită, izbăveşte‑ne pe noi robii Tăi, cu roua milei Tale rourând văpaia cumplitelor dureri, şi dă‑ne sănătate, ca să Te lăudăm pe Tine cu dreaptă credinţă.
Şi acum…, a Născătoarei:
Preacurată, care ai purtat în pântece pe Răscumpărătorul şi Făcătorul a toate şi Domnul, Cel ce a purtat neputinţele noastre, pe Acela roagă‑L să izbăvească de cumplita boală pe robii tăi, tu, singura ajutătoare a oamenilor.
Lucrările de reconstruire a Corpului de chilii – Schitul Sf. GHEORGHE – Cloșca, sunt în plină desfășurare. Vă rugăm să ne sprijiniți atât spiritual – prin sfintele rugăciuni – , cât și material și financiar prin donațiile dvs.
Domnul si purtătorul Său de biruință să vă răsplătească și aici și Dincolo cu darurile Lor cele bogate!
Pentru donații:
Denumire: SCHITUL SF. MARE MUCENIC GHEORGHE;
Cod de identificare fiscală: 278 99 325;
Cont bancar (IBAN): RO 59 BRD E140 SV 303 703 11400.
COD SWIFT: BRDEROBUXXX
Telefon: 0721045424
Stareț: Protos. Leontie
E-mail: [email protected]
Facebook: Leontie Fusa
Lucrările de refacere a Corpului de chilii – Schitul Sf. GHEORGHE – Cloșca, sunt în plină desfășurare. Vă rugăm să ne sprijiniți atât spiritual – prin sfintele rugăciuni – , cât și material și financiar prin donațiile dvs.
Domnul si purtătorul Său de biruință să vă răsplătească și aici și Dincolo cu darurile Lor cele bogate!
Pentru donații:
Denumire: SCHITUL SF. MARE MUCENIC GHEORGHE;
Cod de identificare fiscală: 278 99 325;
Cont bancar (IBAN): RO 59 BRD E140 SV 303 703 11400.
COD SWIFT: BRDEROBUXXX
Telefon: 0721045424
Stareț: Protos. Leontie
E-mail: [email protected]
Facebook: Leontie Fusa
Pe 12 dec. 2018, în jurul orelor 7 dimineață, la singurul corp de chilii al Schitului „Sfântul Gheorghe”, sat Cloșca, comuna Horia, județul Constanța, în urma unui scurt circuit, a izbucnit un incendiu devastator.
S-a intervenit cu 11 pompieri, două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD.
Tot acoperișul, pe o suprafață de cca 300 mp, a ars, iar cele cinci chilii și punctele sanitare au fost avariate în așa măsură încât ele nu mai pot fi folosite.
Monahii locuiesc, se nevoiesc și se odihnesc în biserică și într-o rulotă împrumutată.
Pentru cei care doresc să ajute la reconstruirea chiliilor prin donații, datele bancare ale Schitului „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” sunt următoarele:
Denumire: SCHITUL SF. MARE MUCENIC GHEORGHE;
Cod de identificare fiscală: 278 99 325;
Cont bancar (IBAN): RO 59 BRD E140 SV 303 703 11400.
COD SWIFT: BRDEROBUXXX
Telefon: 0721045424
Stareț: Protos. Leontie
E-mail: [email protected]
Facebook: Leontie Fusa
Dimensiunile standard sunt: A3 (30 lei/buc.), A4 (20 lei/buc.), A5 (15 lei/buc), A6 (10 lei/buc) și A7 (8 lei/buc). Pentru alte dimensiuni, scrieți-ne pe adresa de e-mail [email protected] sau contactați-ne telefonic la nr. 0721 045 424.
Vă rugăm să ne sprijiniți rucodelia prin comenzi!
Mulțumim.
Hristos-Domnul, Cel minunat întru sfinți, să vă umple de slava pe care a dăruit-o sfinților Săi care din veac I-au bineplăcut!
STAREȚ,
Protosinghel Leontie
împreună cu frații mei cei întru Hristos
Doamne, ajută!
Iubiți credincioși din satul Cloșca și evlavioși pelerini și închinători ai smeritului nostru locaș mănăstiresc,
Cu înalta binecuvântare a Înaltpreasfințitului Părintelui nostru Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, monahii nevoitori în Schitul Sf. Gheorghe – Cloșca, confecționează la comandă icoane pe lemn (litografii), de orice dimensiune, ce pot reprezenta chipuri sau scene sfinte din bogata și variata tematică a iconografiei ortodoxe: Sfânta Treime, Domnul Hristos, Maica Domnului, praznice, orice sfânt sau sfântă (sfinți mai puțin cunoscuți, al căror nume îl purtați), sobor de sfinți, sfinții arhangheli și îngeri, scene din Viețile Sfinților, pildele Mântuitorului, etc.
Dimensiunile standard sunt: A3 (30 lei/buc.), A4 (20 lei/buc.), A5 (15 lei/buc), A6 (10 lei/buc) și A7 (8 lei/buc). Pentru alte dimensiuni, scrieți-ne pe adresa de e-mail [email protected] sau contactați-ne telefonic la nr. 0721 045 424.
Vă rugăm să ne sprijiniți rucodelia prin comenzi!
Mulțumim.
Hristos-Domnul, Cel minunat întru sfinți, să vă umple de slava pe care a dăruit-o sfinților Săi care din veac I-au bineplăcut!
STAREȚ,
Protosinghel Leontie
împreună cu frații mei cei întru Hristos
La finalul Sfintei Liturghii săvârşite în Catedrala Patriarhală la 1 ianuarie 2021, după citirea de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de proclamare a Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi a Anului comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat icoana acestui an omagial.
„Sunt trei sfinţi care s-au născut pe teritoriul ţării noastre, dar au mers în afara ţării în misiune, în lucrare duhovnicească. Sfântul Cuvios Ioan Casian a fost hirotonit diacon de către Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur. Era originar din Dobrogea şi a trăit la sfârşitul secolului al 4-lea şi în prima jumătate a secolului al 5-lea. Un alt sfânt dobrogean, Cuviosul Dionisie Exiguul, a trăit la sfârşitul secolului al 5-lea şi în prima parte a secolului al 6-lea. Sfântul Cuvios Ioan Iacob a trăit în secolul 20, a trecut la Domnul în anul 1960 şi moaştele lui au fost descoperite intacte 20 de ani mai târziu, în 1980. El a fost trecut în rândul sfinţilor de către Patriarhia Română şi apoi de către Patriarhia Ierusalimului”, a arătat Preafericirea Sa.
Aceşti trei sfinţi de origine română nu au mormintele în ţară, ci printre străini: „Sfântul Ioan Casian are mormântul la Marsilia, în Franţa. Sfântul Dionisie Exiguul, părintele erei creştine, este înmormântat undeva în Italia, nu se ştie precis locul. Sfântul Ioan Iacob, numit şi Noul Hozevit, are moaştele la Mănăstirea «Sfântul Gheorghe» din Hozeva, Israel.
Aceşti trei sfinţi de origine română, dar ale căror morminte se află în afara României, sunt în mod deosebit rugători pentru poporul român şi ocrotitori ai românilor plecaţi printre străini.
Sfântul Ioan Casian este un părinte al Bisericii nedespărţite, el cunoştea foarte bine limba latină, pentru că provenea din populaţia daco-romană din Dobrogea. Dar, în acelaşi timp, a cunoscut foarte bine şi limba greacă. De aceea a călătorit în Egipt şi în părţile Răsăritului şi apoi s-a stabilit în Galia, Franţa, şi a întemeiat două mănăstiri la Marsilia. A elaborat mai multe scrieri duhovniceşti, mai ales pentru monahi.
Dionisie Exiguul, un alt dobrogean, a trăit un secol mai târziu şi a fost printre cei mai învăţaţi oameni ai timpului său. A fost consilier pentru 10 papi la Roma, a organizat biblioteca Bisericii Romane şi a cerut Papei Ioan, pe la anul 530, să nu se mai numere anii de la întemeierea Romei sau din timpul lui Diocleţian, ci de la Naşterea lui Hristos. Acest român dobrogean cunoştea atât de bine limba greacă şi limba latină, încât ţinea în faţă un text în limba greacă şi vorbea în latină sau invers, atât de repede şi atât de cursiv traducea. Sfântul Dionisie Exiguul a fost un erudit, dar în acelaşi timp a fost şi unul dintre cei mai postitori şi nevoitori călugări. Se spune despre el că era foarte învăţat, cunoştea foarte bine ştiinţele vremii sale, dar mai ales era foarte smerit. Postea mult, se ruga mult, dar nu judeca pe nimeni. El s-a numit, din smerenie, Dionisie Exiguul. Acest cuvânt a fost tradus drept cel smerit, dar el nu şi-a spus sieşi că este smerit, deoarece ar fi putut părea o mândrie a smereniei. Exiguul înseamnă în limba latină cel neînsemnat, fără mare importanţă. Când Sfântul Sinod l-a trecut în rândul sfinţilor, i-a păstrat numele aşa cum l-a dorit el, Exiguul.
Aceşti sfinţi români au avut smerenia drept cea dintâi virtute şi în acelaşi timp evlavie și credinţă puternică. De aceea socotim că este necesar să avem în vedere îndemnul Sfântului Ioan Iacob, care este pictat în mijlocul icoanei, scris pe un pergament: Fii pribegi ai ţării mele,/ Necăjiţi printre străini,/ Nu uitaţi menirea voastră/ De români şi de creştini. Cu alte cuvinte, prin acest îndemn, el îi cheamă pe toţi românii care se află printre străini să nu-şi piardă identitatea de neam şi de credinţă.
Toţi sfinţii români sunt ocrotitori ai românilor din afara României, dar am ales pentru această icoană trei cuvioşi care au o istorie şi o experienţă deosebită”, a spus în încheiere Patriarhul României.
Sursa: ziarullumina.ro
Roman Martyrology: Pe Via Cornelia, în cea de-a treisprezecelea milă înainte de Roma, în cimitirul din Ninfa, sfinții Marius, Marta, Audifax și Abaco, martiri (c. s. IV).
Etimologia Marius: proprie persoanelor care au crezut că au coborât din zeul Marte, este de origine latină.
Martha = doamnă, are origine aramaică.
Pomenirea Sfântului Mucenic Marius este legată de martiriul secolului al IV-lea, când exista o singură Biserică drept măritoare creștină şi când au fost uciși o puzderie de martiri, care și-au jertfit viața pentru Hristos. În martirologiu, împreună cu el sunt pomeniţi și Sfânta Muceniță Marta, soția lui, Audifax si Abacus, fiii săi și un preot Ioan. Cele cinci mărturii au fost relatate la aproximativ un secol după martiriu, ceea ce face dificilă separarea faptelor de tradițiile orale. Continuă să citești
Troparul Sfântului Cuvios Macarie Egipteanul, glasul 1:
Locuitorul pustiului și înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Macarie; și cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cerești daruri luând, vindeci pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui ce ți-a dat ție putere, slavă Celui ce te-a încununat pe tine, slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri. Continuă să citești
Troparul Sfântului Ierarh Marcu al Efesului, glasul 1:
Pentru mărturisirea dumnezeieștii credințe mare lucrător te-a aflat pe tine Biserica, sfințite Marcu prealăudate, căci prin păzirea slovelor dumnezeieștilor părinți ai zdrobit eresurile întunecatului Apus. Pentru aceasta pe Hristos Dumnezeu roagă-L să dăruiască râvnă celor ce-ți urmează cinstita viețuire. Continuă să citești
Troparul Sfântului Cuvios Macarie Egipteanul, glasul 1:
Locuitor pustiului, înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Macarie. Cu postul, cu privegherea şi prin rugăciune primind daruri cereşti, tămăduieşti pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.
Troparul Sfântului Cuvios Macarie Alexandrinul, glasul 1:
Locuitor pustiului, înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Macarie. Cu postul, cu privegherea şi prin rugăciune primind daruri cereşti, tămăduieşti pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri. Continuă să citești
