(lectură în trapeza schitului) – SCHITUL SFÂNTUL GHEORGHE, CLOŞCA – 16 aprilie 2017
Catehezǎ a Stareţului Emilianos Simonopetritul rostitǎ în Sfânta Mǎnǎstire Ormilia – 28 aprilie 1979: Învierea Domnului pe temeiul prorociilor Continuă să citești
SCHITUL SFÂNTUL GHEORGHE, CLOŞCA – 17 aprilie 2017
LAUDELE PAŞTILOR, Stihirile 3 şi 4 Continuă să citești
SCHITUL SFÂNTUL GHEORGHE, CLOŞCA – 17 aprilie 2017
ZIUA ÎNVIERII, glas 5, de Anton Pann Continuă să citești
***
LA LAUDE
Stihiră pe 4, glasul al 2-lea
Mucenice a lui Hristos, purtătorule de chinuri, pe cei ce sunt în feluri de nevoi mântuiește-i cu rugăciunile tale, de toată primejdia izbăvindu-i/ alungând cumplită mâhnirea cea stricătoare de suflet, și har și milă nouă cerându-ne/ ca prin rugăciunile tale mântuindu-ne, bucurându-ne să cinstim toți cinstite vitejiile tale, Gheorghie.
***
LA LAUDE
Stihiră pe 4, glasul al 2-lea
Sămânța Cuvântului cea semănată în curat sufletul tău, lucrând-o cu deadinsul, aceasta o ai înmulțit cu durerile chinuirii, și înțelepțește fiind pus în cereștile jitnițe, ai aflat nestricată desfătare, de care acum săturându-te Fericite cu rugăciunile tale cele către Dumnezeu, pe cei ce te laudă pe tine, mântuiește-i. Continuă să citești
Troparul Sfântului Ierarh Teodor Sicheotul, Episcopul Anastasiopolei, glasul al 2-lea:
Cunoscut fiind din scutece sfinţit şi arătându-te plin de haruri, ai luminat lumea cu minunile şi mulţimile demonilor ai alungat, lucrătorule de sfinţenie, Părinte Ierarhe Teodor. Pentru aceasta roagă-te Domnului pentru noi. Continuă să citești
Troparul Sfântului Mucenic Teodor din Perga Pamfiliei, glasul al 4-lea:
Dumnezeul părinţilor noştri Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci, pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră. Continuă să citești
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Ianuarie, Episcop de Benevent şi al celor împreună cu dânsul, glasul al 4-lea:
Dumnezeul părinţilor noştri Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci, pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră. Continuă să citești
[Fapte 2,14-21; Lc. 24,12-35]
Atunci, iudeii s-au străduit să întunece lumina învierii lui Hristos cu norul uşor al minciunii: „L-au furat ucenicii Lui”. Această josnicie a fost lesne de biruit, şi adevărul a triumfat; dar nici acum vrăjmaşul nu încetează a stârni negură înaintea Soarelui dreptăţii, străduindu-se să-L întunece. Nimeni să nu se tulbure! Ce poate fi de aşteptat din partea părintelui minciunii, afară de minciună? El I-a învăţat pe mulţi dintre slujitorii săi să scrie cărţi întregi împotriva învierii. Această negură de cărţi tot prin cărţi a fost risipită. Nu lua în mână cărţi necuvioase şi n-ai să te înnegurezi; iar dacă se întâmplă să deschizi vreuna din neştiinţă, ia ca antidot o carte bună, şi-ţi vei împrospăta capul şi pieptul. Mai vine şi altă negură de la vrăjmaşul: prin gânduri; dar si aceasta se risipeşte ca fumul de vânt înaintea gândirii creştineşti sănătoase. Lasă-ţi cugetarea să străbată tot ce s-a săvârşit şi vei vedea limpede ca lumina zilei că toate acestea nu se puteau săvârşi altfel decât prin puterea învierii lui Hristos. Această încredinţare îţi va fi mai apoi reazem de nădejde, pe care sprijinindu-te, vei putea lesne pune pe fugă şi doborî pe vrăjmaşii adevărului.
Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)
În zilele acelea, stând Petru cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi le-a vorbit: Bărbaţi iudei, şi toţi care locuiţi în Ierusalim, aceasta să vă fie cunoscută şi luaţi aminte la cuvintele mele; că aceştia nu sunt beţi, cum vi se pare vouă, căci este al treilea ceas din zi; ci aceasta este ce s-a spus prin proorocul Ioil: «Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul; şi fiii voştri şi fiicele voastre vor prooroci, şi tinerii voştri vor vedea vedenii şi bătrânii voştri vise vor visa. Încă şi peste slujitorii Mei şi peste slujnicele Mele voi turna în acele zile din Duhul Meu, şi ei vor prooroci. Şi minuni voi face sus în cer şi jos pe pământ, semne: sânge, foc şi fumegare de fum. Soarele se va schimba în întuneric şi luna în sânge, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi strălucită. Şi tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui».
În vremea aceea, sculându-se, Petru a alergat la mormânt şi, aplecându-se el, a văzut numai giulgiurile singure zăcând, şi s-a dus acasă mirându-se în sine de cele ce se întâmplaseră. Iată apoi că doi dintre ucenici mergeau într-aceeaşi zi la un sat, departe de Ierusalim ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus. Şi aceia vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea. Dar pe când vorbeau ei şi căutau lămuriri Însuşi Iisus s-a apropiat de ei şe a mers împreună cu dânşii, dar ochii lor erau ţinuţi ca să nu-L cunoască. Atunci El i-a întrebat: ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi între voi, în drumul vostru şi pentru ce sunteţi aşa de trişti? Şi răspunzând unul, al cărui nume era Cleopa, a zis către El: Tu singur eşti străin în Ierusalim şi n-ai aflat de faptele întâmplate în el, în aceste zile? Şi El i-a întrebat: care? Iar ei I-au răspuns: cele despre Iisus Nazarineanul care era prooroc, puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a tot poporul; cum L-au dat arhiereii şi căpeteniile noastre la osândă de moarte şi L-au răstignit. Noi însă nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel; şi, cu toate acestea, a treia zi este astăzi de când s-au petrecut acestea. Ba, ne-au mai spăimântat şi nişte femei dintr-ale noastre, care au fost dis-de-dimineaţă la mormânt şi, negăsind trupul Lui, au venit zicând că au văzut arătare de îngeri, care le-au spus că El este viu. Şi s-au dus unii dintre noi la mormânt şi au aflat aşa cum au povestit femeile, dar pe El nu L-au văzut. Atunci El a zis către ei: o, nepricepuţilor şi zăbavnicilor cu inima ca să credeţi toate câte au grăit proorocii! Nu trebuia oare, să pătimească acestea Hristos şi să intre în slava Sa? Şi, începând de la Moise şi de la toţi proorocii, le-a tâlcuit lor, din toate scripturile, locurile ce erau despre El. Şi s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El se făcea că merge mai departe, dar ei L-au rugat stăruitor, zicând: rămâi cu noi, căci este spre seară şi s-a plecat ziua; şi a intrat, ca să rămână cu dânşii. Şi, când a stat împreună cu ei la masă, luând El pâinea a binecuvântat-o şi, frângând, le-a dat lor. Atunci s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; dar El s-a făcut nevăzut de lângă dânşii. Iar ei au zis unul către altul: oare, nu ardea în noi inima noastră când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia Scripturile? Şi sculându-se în acel ceas, s-au întors în Ierusalim şi au găsit adunaţi pe cei unsprezece şi pe cei ce erau împreună cu ei, care ziceau că într-adevăr Domnul a înviat şi s-a arătat lui Simon. Atunci ei au povestit cele ce se îmtâmplaseră pe cale şi cum a fost cunoscut de ei la frângerea pâinii.
PARACLISUL SFINȚILOR NOU-ARĂTAȚILOR MUCENICI RAFAIL, NICOLAE ŞI IRINA DIN MITILINI (Video)
Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca, jud. Constanța; 6 noiembrie 2020
Icoana Maicii Domnului „Portăriţa” din Iviron (12 februarie, 31 martie, 26 septembrie, 13 octombrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron la Moscova, în anul 1648), precum și marți în Săptămâna Luminată (prăznuirea arătării icoanei Maicii Domnului într-un stâlp de foc la Muntele Athos și recuperarea acesteia de către Sfântul Gabriel)
Icoana Maicii Domnului „Portărița” din Iviron este prăznuită pe 12 februarie, 31 martie, 26 septembrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron în Georgia), 13 octombrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron la Moscova, în anul 1648), precum și marți în Săptămâna Luminată (prăznuirea arătării icoanei Maicii Domnului într-un stâlp de foc la Muntele Athos și recuperarea acesteia de către Sfântul Gabriel).
Această icoană a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu se află în paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea icoana este numită „Portărița” (Gr. Παναγία Πορταϊτισσα).
Conform tradiției, această icoană a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca.
Icoana Maicii Domnului „Portărița” aparține tipului iconografic Hodighitria („Îndrumătoarea”). Fecioara Maria este zugrăvită ținându-L pe Hristos pe brațul stâng și aratând spre El cu mâna dreaptă, ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Hristos ține în mâna stângă un sul de hârtie ce simbolizează Evanghelia, iar cu mâna dreaptă binecuvântează. Continuă să citești
Condacul 1:
Apărătoare Doamnă, Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoare, cântările cele de laudă aducem ţie noi robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am agonisit armă tare, zid nebiruit şi strajă nebiruită. Acoperă-ne şi ne apără pe noi toţi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi de toată vătămarea sufletească şi trupească, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Portăriţă bună care deschizi credincioşilor uşile Raiului!
Icosul 1:
Îngerul cel mai întâi stătător trimis a fost să zică Născătoarei de Dumnezeu, când a căzut ei sorţii slujirii apostoleşti în pământul Iviriei: „De Ierusalim nu te îndepărta şi nu te desparţi, iar sorţul ce ţi-a căzut ţie, se va arăta luminat în zilele cele mai de apoi, că te vei osteni în pământul întru care Dumnezeu va voi pentru tine, pentru aceea zicem:
Bucură-te, prin care lumii se va aduce mântuirea;
Bucură-te, prin care înşelăciunea idolească se va surpa;
Bucură-te, prin care puterea stăpânitorului întunericului se va ruşina;
Bucură-te, prin care împărăţia lui Hristos se va întări;
Bucură-te, chemarea la lumina Evanghelie a celor căzuţi în întunericul slujirii idoleşti;
Bucură-te, slobozirea fiilor lui Dumnezeu, din robia diavolului;
Bucură-te, slujitoare a Fiului tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, Ceea ce cu ascultarea ta, neascultarea Evei ai vindecat;
Bucură-te, înălţimea faptelor bune;
Bucură-te, adâncimea smeritei cugetări;
Bucură-te, prin care credincioşii cunosc pe Făcătorul;
Bucură-te, prin care credincioşii se fac fii Tatălui;
Bucură-te, Portăriţă bună, care deschizi credincioşilor uşile Raiului! Continuă să citești
ACATISTUL SFINȚILOR MUCENICI RAFAIL, IRINA ŞI NICOLAE
Condac 1:
Pe Rafael, minunatul mucenic, pe Nicolae și Irina să-i slăvim, pe cei cu prisosință slăviți de Domnul. Căci în Thermi ne-au strălucit nouă ca niște stele, luminându-ne neîncetat cu dumnezeieștile lor minuni, pe noi, cei ce strigăm: Sfinților mucenici ai lui Hristos, bucurați-vă!
Icos 1:
Fericită luptă ați purtat cu inimă neîndoită, treime de mucenici, Rafael, Nicolae și Irina, și pe tirani i-ați rușinat. Pentru aceasta, și noi, cinstindu-vă, într-un glas strigăm:
Bucură-te, treime de tari luptători;
Bucură-te, pleiadă de slujitori ai lui Hristos;
Bucură-te, purtătorule de Dumnezeu, Rafaele, alesule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, purtătorule de biruință, Nicolae, cugetătorule de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Muceniță Irina, ceea ce porți numele păcii, candela fecioriei;
Bucură-te, cântare dumnezeiască în trei stihuri și treime a biruitorilor mucenici;
Bucură-te, ceată dumnezeiască întreit strălucită de nebiruiți luptători;
Bucură-te, lauda ortodocșilor evlavioși;
Bucură-te, întreită adunare dumnezeiască;
Bucură-te, dumnezeiască slavă a dreptmăritorilor creștini;
Bucură-te, sobor de mucenici;
Bucurați-vă, cei împreună-cinstiți cu toți sfinții;
Sfinților mucenici ai lui Hristos, bucurați-vă!
