30 iulie: UN ȘTEFAN CEL MARE AL POPORULUI GEORGIAN – SFÂNTUL TSOTNE DADIANI

SFÂNTUL TSOTNE DADIANI

  • – 30 iulie –

În toate țările ortodoxe, de-a lungul vremurilor, s-au evidențiat ca sfinți mulți împărați, voievozi, cneji, boieri și nobili iubitori de Hristos și mărturisitori ai Sfintei Ortodoxii cu însuși prețul vieții lor. Un ”Ștefan cel Mare și Sfânt” al Georgiei ortodoxe este și Sfântul Voievod Tsotne Dadiani, care este pomenit anual în penultima zi a lunii lui cuptor. Marea binecuvântare de a fi fost învrednicit să mă închin sfântului său mormânt din Mănăstirea-i necropolă Khobi, de a-i cânta în limba română câteva tropare și de a-i venera icoana m-a determinat să scriu aceste rânduri despre acest bineplăcut al Domnului în chiar ziua pomenirii lui.

Sfântul Tsotne Dadiani a fost un virtuos lider militar și voievod al ținutului Egrisi (sau Samegrelo) din Georgia răsăriteană, pe la mijlocul veacului al XIII-lea. După moartea reginei Rusudan, presiunea cuceritorilor mongoli a devenit atât de puternică, încât conducătorii georgieni au hotărât să se răscoale. În timp ce erau adunați pe muntele Kokhta, ca să pregătească răscoala, au fost trădați, iar mongolii i-au arestat pe răsculați, cu excepția lui Tsotne Dadiani și a conducătorului ținutului Racha. Nobilii au fost duși la reședința ocupanților Anis-Shirakavan, iar acolo, goi și unși cu miere, au fost lăsați în arșița soarelui și spre a fi înțepați de insecte, fiind anchetați zilnic. Aflând de soarta camarazilor săi, Tsotne s-a dus la Anis cu doi slujitori. Ajungând la locul chinuirii lor, s-a dezbrăcat și li s-a alăturat.

Când guvernatorul a fost informat despre aceasta, l-a chemat pe viteazul conducător să se prezinte înaintea sa și l-a anchetat pentru a afla motivul gestului său. Tsotne i-a răspuns: ”Ne adunaserăm, ca să hotărâm cum vom strânge banii pe care îi cereți de la noi. Pentru acest motiv sunt pedepsiți compatrioții mei. În felul acesta vreau și eu să mă fac părtaș soartei lor!” Impresionat de aceste cuvinte și de eroismul sfântului, guvernatorul i-a eliberat pe toți răsculații.

Sfântul Tsotne a trecut la cele veșnice cu puțin înainte de anul 1259, când avea să izbucnească următoarea răscoală, și s-a dovedit a fi un exemplu de virtute creștină pentru poporul georgian.

Tsotne Dadiani a fost trecut în rândul sfinților pe 26 octombrie 1999, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene.

Mormântul Sfântului Tsotne Dadiani poate fi cinstit azi în Sfânta Mănăstire Khobi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica, care adăpostește mormântul Sfântului Tsotne, dar și mormintele unor membri ai familiei Dadiani, a fost cunoscută de-a lungul veacurilor pentru multele sfinte odoare, care s-au păstrat aici: Cămașa Maicii Domnului, un bici cu care a fost biciuit Domnului nostru Iisus Hristos, fire de păr din barba Mântuitorului, osul coapsei Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, mâna Sfântului Mucenic Chiric pruncul, mâna Sfintei Mucenițe Marina (de la cot la palmă, cu carne și piele), fragment din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, fragmente din Cinstitul Lemn al Crucii Mântuitorului, crucea pe care a purtat-o Sfânta Regină Tamar, dar și alte sfințenii, care întotdeauna au atras în acest loc mulți pelerini evlavioși.

Tsotne, preaviteazule voievod,/Caută din ceruri/Spre cei care te laudă,/ și-a ta pomenire/ cinstesc cu bucurie,/Solind de la Stăpânul/ Milă și ajutor.

 

Protos. Leontie Fusa

SFINȚII NOI MUCENICI DIN CRETA

SFINȚII NOI MUCENICI DIN CRETA

-23 iunie –

 

          Insula grecească Creta este pământ apostolic, sfântul ei ocrotitor fiind unul din cei 70 de Sfinți Apostoli, Tit, ucenicul marelui Apostol Pavel. Apostolul neamurilor l-a hirotonit pe Tit ca prim episcop al Cretei și i-a adresat scrisoarea pastorală, care face parte din cele 27 de cărți canonice ale Noului Testament.

          De-a lungul veacurilor, sămânța Evangheliei a rodit îmbelșugat în călduroasa insulă, așa încât mulți credincioși, prin dreapta credință și dreapta viețuire, și-au înscris numele în cartea vieții și în calendarul Sfintei noastre Biserici. Printre cei mai cunoscuți nouă sunt Sfântul Andrei Criteanul (+740), autorul Canonului Mare de pocăință și Sfinții 10 Mucenici din Creta (+250), pomeniți în preajunul Nașterii Domnului (23 decembrie).

          Din anul 2000 însă, la ziua de 23 iunie, s-au adăugat Sinaxarului General al Bisericii Mame a Constantinopolului și Sfinții Noi Mucenici cretani, pătimitori în veacul al XIX-lea.

          Imediat după proclamarea Revoluției Elene în Peloponez, turcii au trecut la îngrozitoare represalii. Mai întâi, l-au spânzurat pe Patriarhul ecumenic Grigorie al V-lea al Constantinopolului (pomenit pe 10 aprilie), după care represaliile lor s-au îndreptat și către elenii de vază ai slăvitei cetăți împărătești de odinioară. În Creta Apostolului Tit, pe 23 si 24 iunie 1821, în Iraklio, au fost decapitați în jur de nouă sute de creștini și cam tot atâția în Episcopiile Maleviziou, Temenous și Peliados. În Episcopia de Knossos, au fost dați morții alți optzeci de creștini, pentru singura vină de a fi ”gheauri”. Printre acești optzeci de neomartiri, se numără și preotul care a fost ucis în timp ce slujea Sfânta Liturghie în biserica Sfântului Mina, alți șaptesprezece preoți, precum și cinci monahi vatopedini, care se aflau în acele zile în Creta cu Sfântul Brâu al Maicii Domnului, pe care îl aduseseră în pelerinaj, din cauza epidemiei de ciumă, care începuse să facă ravagii. În aceste zile negre pentru Biserica din Creta, a fost omorât și Episcopul Gherasim de Rethymni. Turcii fanatizați au purtat din sat în sat cinstitul cap al Sfântului Nou Mucenic Gherasim, precum și o parte din trupul său, ca trofee de biruință. În Iraklio, au mai fost omorâți Neofit, episcop de Knossos, Ioachim, episcop de Hersonisos, Ierotei, episcop de Lampi, Calinic, episcop de Diopoli și Zaharia, episcop de Siteia. În satul Furni, județul Lasithios, turcii l-au ucis pe episcopul Ioachim de Petra, iar în zilele următoare mucenicii Domnului s-au înmulțit și în alte părți din marea insulă. În ziua de 26 iunie, au fost junghiați douăzecișitrei de monahi și laici în Mănăstirea Maicii Domnului – Akrotiriani, din Toplos. În anul următor, stareții mănăstirilor din Episcopia de Rethymni au fost spânzurați în fața porții orașului, timp în care peste șaizeci de alți creștini erau martirizați în aceeași regiune. În Episcopia Hania, episcopul Calinic de Kydonia, precum și alți clerici și laici, și-au dat sufletul în temniță, din cauza chinurilor la care au fost supuși. În același timp, erau uciși toți monahii și monahiile din Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul – Korakia. În ziua marelui praznic al Înălțării Domnului, turcii l-au spânzurat în piață pe episcopul Melchisedec de Kisamos, însă nu înainte de a-l supune batjocurii publice, obligându-l prin chinuri și bătăi să meargă gol pe străzile orașului. Prin asemenea tragice și sângeroase încercări, Biserica apostolică a Cretei a crescut și mai mult duhovnicește, iar slava ei este veșnică în Împărăția Preasfintei Treimi.

          Asemenea pagini de sinaxar ne întăresc în credința că pomul Ortodoxiei nu dă roade decât pe cruce, că dreapta noastră credință asumată nu este confortabilă, ci purtătoare de cruce spre slava Învierii și că Biserica lui Hristos nu poate fi biruită nici de porțile iadului.

          În aceste zile dificile pe care le străbatem, să ne îndreptăm cu rugăciune fierbinte către Sfinții Mucenici din toate timpurile și din toate locurile, cerându-le mijlocirea cu graiuri ca acestea:

          Sfinților Mucenici, și voi vă rugați Mucenicilor, pe când încă nu erați Mucenici. Atunci când cereați ajutor, primeați. Acum, pentru că aveți îndrăznire, dar și putere de a ne ajuta, dați-ne prețiosul vostru ajutor. Să fie vindecată lumea prin jertfa voastră, așa cum a fost vindecată prin crucea lui Hristos.  

          Protos. Leontie Fusa

 

 

 

         

13 februarie: Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Martinian

Sfântul Cuvios Martinian

Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Martinian

Troparul Sfântului Cuvios Martinian, glasul al 4-lea:

Văpaia ispitelor cu curgerea lacrimilor ai stins-o, fericite şi valurile mării şi pornirile fiarelor înfrânându-le, ai strigat: Preaslăvit eşti Atotputernice, Cel Ce m-ai mântuit de foc şi de vifor.

 Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul: Adâncul Mării Roşii, cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de demult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustiu a biruit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sihăstrind şi luându-ţi crucea ta, Cuvioase Martinian, ai dorit să urmezi Celui Ce pentru tine a răbdat, de bunăvoie, Crucea şi îngroparea, omorându-ţi patimile trupului.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Martinian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Alegând a petrece în muntele nepătimirii, cuvioase, te-ai dat înclinărilor tale celor către Dumnezeu, ziua şi noaptea, prin postire, preaînţeleptule şi prin înfrânare şi rugăciune.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Luminător al Bisericii te-a arătat Hristos pe tine, mărite ca să luminezi cu faptele bune, părinte, adunările credincioşilor şi să alungi negura sufletelor cea de multe feluri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Numai pe tine te-am cunoscut, că şi după naştere eşti Fecioară; că ai născut pe Ziditorul Dumnezeu şi ai înfăşat Trupul Celui Ce înfăşoară pământul cu negură, cu Puteri Dumnezeieşti. Continuă să citești

13 februarie: Acatistul Sfântului Cuvios Simeon, izvorâtorul de mir şi al fiului său, Sfântul Cuvios Sava

Sfântul Simeon Izvorâtorul de Mir

Acatistul Sfântului Cuvios Simeon, izvorâtorul de mir şi al fiului său, Sfântul Cuvios Sava

Condac 1

Pe cei mai mari stâlpi ai ortodoxiei, pe focul cel viu al Serbiei care arde orice patimă, pe uriaşii întru Hristos ai credinţei ortodoxe, pe Sfinţii Simion şi Sava, astăzi să-i cinstim cântându-le: Bucuraţi-vă, Sfinţilor Simion şi Sava, slava Serbiei!

Icos 1

Te-ai născut, Sfinte Simion, în ţară ameninţată de pericolul papistăşiei, şi când tu ai crescut mare, ai fugit la 20 de ani în Munţii Ţării Rascilor, unde, urcându-te la oraşul slăvit numit Ras, în biserica Sfinţilor Petru şi Pavel ai primit împreună cu tovarăşii tăi Dragaş, Basaraba, Vojka, Kraje şi Branko Sfântul Botez luând numele Sfântului Mucenic Ştefan, arătând slava mucenicească a viitorului Serbiei, statul robilor sfinţi ai ortodoxiei, drept pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, stea răsărită din pântecele dragostei maicii tale!
Bucură-te, frumuseţe a Botezului ortodox!
Bucură-te, iubit şi ales de bunul Dumnezeu!
Bucură-te, ţar al ortodoxiei şi luptător împotriva papolingăilor!
Bucură-te, vestitor al ortodoxiei prin paloşul dreptăţii!
Bucură-te, stârpitorul eresurilor din pământul Serbiei!
Bucură-te, frica laşilor numiţi papistaşi!
Bucură-te, spaima bogumililor!
Bucură-te, duşmanul monofiziţilor!
Bucură-te, tatăl ortodocşilor!
Bucură-te, extaz întru Hristos!
Bucuraţi-vă, Sfinţilor Simion şi Sava, slava Serbiei! Continuă să citești

22 martie: Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Vasile, preotul din Ancira

Sfântul Sfințit Mucenic Vasile, preotul din Ancira

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Vasile, preotul din Ancira, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Vasile, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Continuă să citești