Arhive autor: admin

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (Sâmbătă, săptămâna a 26-a după Rusalii)

Lasă un răspuns
Ap. Galateni 3, 8-12

Fraţilor, văzând Scriptura dinainte, că Dumnezeu îndreptează neamurile din credinţă, dinainte a binevestit lui Avraam: «Că se vor binecuvânta în tine toate neamurile». Deci cei ce sunt din credinţă se binecuvintează împreună cu credinciosul Avraam. Căci toţi câţi sunt din faptele Legii sub blestem sunt, că scris este: «Blestemat este oricine nu stăruie întru toate cele scrise în cartea Legii, ca să le facă». Iar acum că, prin Lege, nu se îndreptează nimeni înaintea lui Dumnezeu este lucru lămurit, deoarece «dreptul din credinţă va fi viu». Legea însă nu este din credinţă, dar cel care va face acestea va fi viu prin ele.

 

Ev. Luca 9, 57-62

În vremea aceea, mergând Iisus pe cale, un om a zis către El: Doamne, eu voi merge după Tine, oriunde Te vei duce. Atunci Iisus i-a zis: vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului nu are unde să-şi plece capul. Şi a zis către altul: vino după Mine. Dar el a zis: Doamne, dă-mi voie întâi să merg să îngrop pe tatăl meu. Însă Iisus i-a răspuns: lasă morţii să-şi îngroape morţii lor, iar tu du-te de vesteşte împărăţia lui Dumnezeu. Un altul a zis: voi merge, Doamne, după Tine, dar mai întâi dă-mi voie să las în rânduială pe cei care sunt în casa mea. Iisus însă a zis către el: cel care pune mâna lui pe plug şi se uită înapoi nu este potrivit pentru împărăţia lui Dumnezeu.

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (Joi, săptămâna a 26-a după Rusalii)

Lasă un răspuns
Ap. I Timotei 3, 1-13

Fiule Timotei, vrednic de crezare, este cuvântul: de pofteşte cineva episcopie, bun lucru doreşte. Se cuvine dar, ca episcopul să fie fără de prihană, bărbat al unei singure femei, veghetor, înţelept, cuviincios, iubitor de străini, destoinic să înveţe pe alţii, nebeţiv, nedeprins să bată, neagonisitor de câştig urât, ci blând, paşnic, neiubitor de argint, bine chivernisind casa lui, având copii ascultători, cu toată bună-cuviinţa; căci dacă nu ştie cineva să-şi rânduiască propria lui casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu? Episcopul să nu fie de curând botezat, ca nu cumva, trufindu-se, să cadă în osânda diavolului. Dar el trebuie să aibă şi mărturie bună de la cei din afară, ca să nu cadă în ocară şi în cursa diavolului. Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cucernici, nu vorbind în două feluri, nu dedaţi la vin mult, neagonisitori de câştig urât, păstrând taina credinţei în cuget curat. Dar şi aceştia să fie mai întâi puşi la încercare, apoi, dacă se dovedesc fără prihană, să fie diaconiţi. Femeile (lor), de asemenea, să fie cuviincioase, neclevetitoare, cumpătate, credincioase întru toate. Diaconii să fie bărbaţi ai unei singure femei, să-şi chivernisească bine casele şi pe copiii lor. Că cei ce slujesc bine, rang bun dobândesc şi mult curaj în credinţa cea întru Hristos Iisus.

Ev. Luca 16, 1-9

Zis-a Domnul pilda aceasta: era un om bogat care avea un iconom; şi au pârât pe iconom către el că-i risipeşte avuţiile. Deci l-a chemat şi i-a zis: ce este aceasta ce aud despre tine? Să-mi dai socoteala iconomatului tău, căci nu mai poţi să fii de acum înainte iconom. Atunci iconomul şi-a zis: ce voi face, căci stăpânul meu ia iconomatul de la mine? Să sap, nu pot; să cerşesc, îmi este ruşine. Ştiu ce voi face, ca să mă primească oamenii în casele lor, dacă voi fi scos din iconomat. Şi chemând unul câte unul pe datornicii stăpânului său, a întrebat pe cel dintâi: cât eşti dator stăpânului meu? Acela i-a răspuns: o sută de măsuri de untdelemn. Iconomul i-a zis: ia-ţi zapisul tău, şezi jos şi scrie de grabă cincizeci. După aceea a întrebat el pe altul: dar tu, cât eşti dator? El a răspus: o sută de măsuri de grâu. I-a zis lui iconomul: ia-ţi zapisul tău şi scrie optzeci. Iar stăpânul a lăudat pe iconomul cel nedrept, pentru că a lucrat înţelepţeşte; căci fiii veacului acestuia sunt faţă de însuşi neamul lor mai înţelepţi decât fiii luminii. Deci şi Eu zic vouă: faceţi-vă prieteni din mamona al nedreptăţii, pentru ca, dacă veţi sărăci, să vă primească aceia în locuinţele cele veşnice.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Miercuri, săptămâna a 26-a după Rusalii)

1 Răspuns

_________________527bdaafc8956

Miercuri [I Tim. 1, 18-20; 2, 8-15; Lc. 15,1-10]

Pilda oii rătăcite şi pilda drahmei pierdute. Cât de mare este milostivirea Domnului faţă de noi, păcătoşii! îi lasă pe toţi drepţii şi se îndreaptă către cei neîndreptaţi, ca să îi îndrepteze; îi caută, iar atunci când îi află Se bucură şi cheamă tot cerul să se bucure împreună cu El. Dar de ce ne caută? Nu ştie unde am ajuns lepădându-ne de El? Ştie şi vede tot; dacă s-ar putea să-i ia pe păcătoşi şi să-i facă drepţi, ar face-o neîntârziat, dar mai înainte este nevoie să-i aducă la pocăinţă, ca întoarcerea lor la Domnul să fie liberă; iar acest lucru nu poate fi înfăptuit printr-o poruncă din afară. Căutarea păcătosului de către Dumnezeu înseamnă aducerea lui la pocăinţă. Dumnezeu rânduieşte totul în jurul lui în aşa fel ca păcătosul să-şi vină în fire şi, văzând hăul spre care se îndreaptă, să se întoarcă. Acesta este rostul tuturor împrejurărilor şi întâmplărilor vieţii, al tuturor întâlnirilor cu minutele de tristeţe şi de bucurie, chiar al cuvintelor şi privirilor. Lucrarea lăuntrică a lui Dumnezeu – prin conştiinţă şi prin celelalte simţuri drepte ale inimii – nu încetează niciodată. Câte nu face Dumnezeu pentru întoarcerea păcătoşilor pe calea virtuţii, iar ei rămân în păcatele lor!… Vrăjmaşul îi întunecă si li se pare că nu-i nimic, iar dacă îi cuprinde îngrijorarea, spun: „Mâine mă las” şi rămân în starea dinainte. Aşa trece zi după zi, nepăsarea faţă de mântuire creşte mereu, încă puţin şi ea ajunge la treapta de împietrire în păcat. Va mai veni atunci întoarcerea la Dumnezeu – cine ştie?

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011, p. 276-277).

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (Miercuri, săptămâna a 26-a după Rusalii)

Lasă un răspuns

pavel_apostolul

Ap. I Timotei 1, 18-20; 2, 8-15

Fiule Timotei, această poruncă îţi încredinţez, ca, potrivit proorociilor făcute mai înainte asupra ta, să te lupţi lupta cea bună, după cuvântul lor, având credinţă şi cuget bun, pe care unii, lepădându-le, au căzut din credinţă; dintre aceştia sunt Imeneu şi Alexandru, pe care i-am dat satanei, ca să se înveţe să nu hulească.

Vreau deci ca bărbaţii să se roage în tot locul, ridicând mâini sfinte, fără de mânie şi fără şovăire. Asemenea şi femeile, în îmbrăcăminte cuviincioasă, făcându-şi lor podoabă din sfială şi din cuminţenie, nu din păr împletit şi din aur, sau din mărgăritare, sau din veşminte de mult preţ; ci, din fapte bune, precum se cuvine unor femei temătoare de Dumnezeu. Femeia să se înveţe în linişte, cu toată ascultarea. Nu îngădui femeii nici să înveţe pe altul, nici să stăpânească pe bărbat, ci să stea liniştită. Căci Adam a fost zidit întâi, apoi Eva. Şi nu Adam a fost amăgit, ci femeia, amăgită fiind, s-a făcut călcătoare de poruncă. Dar ea se va mântui prin naştere de fii, dacă va stărui, cu înţelepciune, în credinţă, în iubire şi în sfinţenie.

22255

Ev. Luca 15, 1-10

În vremea aceea stăteau aproape de Iisus toţi vameşii şi păcătoşii, ca să-L asculte. Dar fariseii şi cărturarii cârteau, zicând: Acesta primeşte la Sine pe păcătoşi şi mănâncă cu ei. Atunci a zis către ei pilda aceasta, spunând: care om dintre voi, având o sută de oi şi pierzând una dintre ele, nu lasă, oare, pe cele nouăzeci şi nouă în câmpie şi se duce după cea pierdută, până când o găseşte? Şi dacă a găsit-o, o pune pe umerii săi cu bucurie şi, sosind acasă, cheamă prietenii şi pe vecini, zicându-le: bucuraţi-vă cu mine, căci am găsit oaia mea cea pierdută. Vă spun vouă că tot aşa va fi bucurie în cer pentru un păcătos care se pocăieşte, mai mult decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi care nu au nevoie de pocăinţă. Sau care femeie, având zece drahme, dacă pierde o drahmă, nu aprinde, oare, lumina şi nu mătură casa şi nu caută cu băgare de seamă, până o găseşte? Şi dacă o găseşte, cheamă prietenele şi vecinele, spunându-le: bucuraţi-vă cu mine, căci am găsit drahma pe care o pierdusem. Vă spun vouă că tot aşa se face bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăieşte.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Marţi, săptămâna a 26-a după Rusalii)

Lasă un răspuns

sfantul_teofan_zavoratul_12

[I Tim. l, 8-14; Lc. 14, 25-35]

Bună este sarea; dar dacă si sarea se va strica, cu ce va fi dreasă?” Sarea sunt ucenicii Domnului care, propovăduind învăţăturile Lui oamenilor, au înlăturat din aceştia stricăciunea sufletească. Dacă vom numi educaţie această propovăduire, înseamnă că putem numi sare şi educaţia. Deci, putem spune cu alte cuvinte: bună e educaţia, dar dacă şi educaţia se va strica, la ce mai este bună? Educaţia lucrează precum sarea atunci când e pătrunsă de principiile şi elementele învăţăturii Domnului, când se află în ucenicie la Domnul; dar îndată ce se abate de la această cale şi în locul învăţăturii Domnului îşi însuşeşte învăţături străine, se strică şi devine netrebnică, se molipseşte ea însăşi de stricăciune, de rătăcire şi minciună şi începe să lucreze nu spre vindecare, ci spre îmbolnăvire. Istoria a dovedit şi dovedeşte acest lucru cu numeroase pilde. Dar de ce nu ia nimeni aminte la aceste pilde? Vrăjmaşul îi întunecă pe toţi si lor li se pare că a sta în lumină înseamnă a te ţine cât mai departe de învăţătura Domnului.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 276-277).

 

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Marţi, săptămâna a 26-a după Rusalii)

Lasă un răspuns

sf1-ap-pavel

Ap. I Timotei 1, 8-14

Fraţilor, noi ştim că legea este bună, dacă se foloseşte cineva de ea potrivit legii; ştiind aceasta, că legea nu este pusă pentru cel drept, ci pentru cei fără de lege şi răzvrătiţi, pentru necredincioşi şi păcătoşi, pentru necuvioşi şi spurcaţi, pentru ucigaşii de tată şi ucigaşii de mamă, pentru omorâtorii de oameni, pentru desfrânaţi, pentru sodomiţi, pentru vânzătorii de oameni, pentru mincinoşi, pentru cei care jură strâmb şi pentru tot ce stă împotriva învăţăturii sănătoase, după Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu, cea încredinţată mie. Mulţumesc Celui ce m-a întărit, lui Hristos Iisus, Domnul nostru, că m-a socotit credincios şi m-a pus să-I slujesc, pe mine, care mai înainte huleam, prigoneam şi batjocoream. Totuşi am fost miluit, căci în necredinţa mea, am lucrat din neştiinţă. Şi a prisosit foarte harul Domnului nostru, împreună cu credinţa şi cu dragostea cea întru Hristos Iisus.

Clipboard02

Ev. Luca 14, 25-35

În vremea aceea mergea cu Iisus mulţime multă şi, întorcându-se, le-a zis: dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte: pe tatăl său şi pe mama sa, şi pe femeia sa, şi pe copiii săi, şi pe fraţii şi pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate să fie ucenicul Meu. Şi cel care nu-şi poartă crucea sa, şi vine după Mine, nu poate să fie ucenicul Meu. Pentru că cine dintre voi, vrând să zidească un turn, nu stă, oare, mai întâi şi face socoteala cheltuielii, dacă are cu ce să-l isprăvească? Ca nu cumva, punându-i temelia şi neputând să-l termine, toţi cei care vor vedea să înceapă să-l ia în râs şi să spună: acest om a început să zidească, dar n-a fost în stare să isprăvească. Sau care împărat, plecând să se bată în război cu alt împărat, nu stă, oare, mai întâi să se sfătuiască, dacă va putea să întâmpine cu zece mii pe cel care vine asupra lui cu douăzeci de mii? Iar de nu, cât este încă celălalt departe, îi trimite solie şi se roagă de pace. Aşadar, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu. Bună este sarea, dar dacă şi sarea se va strica, cu ce o vor mai drege? Nici în pământ, nici în gunoi nu mai este de folos, ci o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit să audă.

PROGRAMUL LITURGIC LA DUMINICA A 30-A DUPĂ RUSALII (Dregătorul bogat – Păzirea poruncilor)

Lasă un răspuns

Sâmbătă după-amiază, 28 noiembrie 2015, începând cu orele 16.00, se va  oficia Ceasul 9 şi Vecernia.
Duminică, 29 noiembrie, începând cu orele 7.00, se vor săvârşi in biserica schitului Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile, iar de la orele 9.30  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur.

La Chinonic se va canta Paraclisul Maicii Domnului în fața icoanei Maicii Domnului – Eleovritissa (Izvorâtoarea de untdelemn),

Elaiovritissa 1

iar după otpustul Dumnezeieştii Liturghii se vor scoate spre venerare cele mai preţioase odoare ale schitului – moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi ale Cuviosului Ioachim Vatopedinul și se vor citi rugăciuni de dezlegare şi la toată trebuinţa.

Pelerinii prezenţi la sfintele slujbe vor fi invitaţi să servească o gustare în trapeza schitului.

Credincioşii, care vor să participe la sfintele slujbe, pot face rezervări pentru microbuz la numerele de telefon:

  
 0343.102.597,
0740.945.854,
0728.913.548,
0769.466.348
(Persoană de contact: Toader Lucretia) 

27 nov. 2015, TAINA SFÂNTULUI MASLU

Lasă un răspuns

Vineri, 27 noiembrie 2015,  începând cu orele 19.30, se va oficia  Taina Sfântului Maslu.

După predică şi venerarea sfintelor moaşte, se vor citi rugăciuni de dezlegare şi la toată trebuinţa.

Credincioşii, care vor să participe la slujbele mai sus menţionate, pot face rezervări pentru microbuz la numărul de telefon:

 0343.102.597,

0740.945.854,

0728.913.548,
0769.466.348
(Persoană de contact: Toader Lucretia) 

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Luni, săptămâna a 26-a după Rusalii)

Lasă un răspuns

SF.-TEOFAN-ZĂVORÂTUL-01

Luni [I Tim. 1, 1-7; Lc. 14,12-15]

Domnul arată pe cine să chemi la prânz sau cină. Tu ia de aici următoarea regulă: să nu faci niciodată ceva pentru aproapele ca să capeţi răsplată de la el aici. Asta nu înseamnă că risipeşti în zadar: vei fi răsplătit pentru toate la vremea potrivită, în predica de pe munte, Domnul a poruncit să facem toate faptele bune – rugăciunea, postul, milostenia – în taină. De ce oare? Fiindcă Tatăl Ceresc le va răsplăti la arătare celor ce fac acestea. Asta înseamnă că prin toate ostenelile vieţii sale creştinul trebuie să-şi pregătească fericirea viitoare, să-şi clădească locuinţa veşnică şi să trimită acolo provizii pentru întreaga vecie. Acest fel de a făptui este potrivnic principiului: „Interesul poartă fesul”, căci interesele se mărginesc la viaţa de aici, iar viaţa creştinească aduce pagubă acestor interese. A trăi astfel nici nu se poate fără credinţă, nădejde şi dragoste faţă de Domnul. A trăi potrivit poruncilor în aşteptarea răsplăţii înseamnă tot o făptuire înstrăinată de interesele lumeşti; şi, de altfel, e mai aproape şi mai limpede inimii decât cine ştie ce lucru prea idealist, cum ar fi să faci bine „de dragul binelui”. Aşa ceva nu se găseşte nicăieri în Sfânta Scriptură. Acolo, cel mai înalt imbold este: „Fă totul pentru Domnul şi nu te teme că ai să ieşi în pagubă”.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 243-244)

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Luni, săptămâna a 26-a după Rusalii)

Lasă un răspuns

index

Ap. I Timotei 1, 1-7

Pavel, apostol al lui Iisus Hristos, după porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, şi a lui Iisus Hristos, nădejdea noastră, lui Timotei, adevărat fiu în credinţă: Har, milă, pace, de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Hristos Iisus, Domnul nostru. Când am plecat în Macedonia, te-am îndemnat să rămâi în Efes, ca să porunceşti unora să nu înveţe o altă învăţătură, nici să ia aminte la basme şi la nesfârşite înşirări de neamuri, care aduc mai degrabă certuri, decât lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu, cea întru credinţă; iar ţinta poruncii este dragostea din inimă curată, din cuget bun şi din credinţă nefăţarnică, de la care unii rătăcind s-au întors spre deşartă vorbire, voind să fie învăţători ai Legii, dar neînţelegând nici cele ce spun, nici cele pe care le susţin cu atâta tărie.

IISUS2

Ev. Luca 14, 1, 12-15

În vremea aceea a intrat Iisus, într-o sâmbătă, în casa unuia dintre căpeteniile fariseilor, ca să mănânce pâine;

Şi a zis către cel care îl chemase: când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rândul lor pe tine şi să-ţi fie ca un împrumut. Ci, când faci un ospăţ, cheamă săracii, neputincioşii, şchiopi şi orbii; şi fericit vei fi, că nu pot să-ţi răsplătească, ci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor. Şi, auzind acestea, unul dintre cei care şedeau cu El la masă, a zis: fericit este cel care va mânca pâine în împărăţia lui Dumnezeu.