Arhive autor: admin

PROGRAMUL LITURGIC LA DUMINICA A 26-A DUPĂ RUSALII (Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina)

Sâmbătă după-amiază, 21noiembrie 2015, începând cu orele 16.00, se va  oficia Ceasul 9 şi Vecernia.
Duminică, 22 noiembrie, începând cu orele 7.00, se vor săvârşi in biserica schitului Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile, iar de la orele 9.30  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur.

La Chinonic se va canta Paraclisul Maicii Domnului în fața icoanei Maicii Domnului – Eleovritissa (Izvorâtoarea de untdelemn),

Elaiovritissa 1

iar după otpustul Dumnezeieştii Liturghii se vor scoate spre venerare cele mai preţioase odoare ale schitului – moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi ale Cuviosului Ioachim Vatopedinul și se vor citi rugăciuni de dezlegare şi la toată trebuinţa.

Pelerinii prezenţi la sfintele slujbe vor fi invitaţi să servească o gustare în trapeza schitului.

Credincioşii, care vor să participe la sfintele slujbe, pot face rezervări pentru microbuz la numerele de telefon:

  
 0343.102.597,
0740.945.854,
0728.913.548,
0769.466.348
(Persoană de contact: Toader Lucretia) 

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Sâmbătă, săptămâna a 25-a după Rusalii)

1324

[Gal. 1, 3-10; Lc. 9, 37-43]

După coborârea de pe muntele Schimbării la Faţă, Domnul îl vindecă pe tânărul îndrăcit. Tămăduirii i-a premers o mustrare pentru necredinţă, pe care a înfăţişat-o ca fiind pricina pentru care îndrăcitul nu putuse fi vindecat de către ucenici. De a cui necredinţă era vorba, a tatălui care-l adusese, a poporului care se adunase, ori poate chiar a ucenicilor, nu ştim; vedem însă că necredinţa închide uşa milostivului acoperământ si ajutor al lui Dumnezeu, în vreme ce credinţa o deschide. Domnul i-a si zis tatălui: „vei primi după credinţa ta”. Credinţa nu este numai treaba cugetării şi minţii, ci îmbrăţişează întreaga fiinţă a omului. Ea cuprinde îndatoririle pe care şi le iau unul faţă de celălalt credinciosul şi Cel în care acesta crede, chiar dacă ele nu sunt exprimate literal. Cel care crede se reazemă cu totul pe cel în care crede şi nu se aşteaptă ca el să nu-i împlinească vreo cerere; ca atare, cere cu cuget neîndoit, vine la el ca la un părinte, ca la vistieria sa, încredinţat că nu se va întoarce cu mâna goală. Această credinţă îl înduplecă şi fără cuvinte pe cel în care crede. Aşa stau lucrurile între oameni; dar puterea credinţei se vădeşte în toată mărimea ei atunci când aceasta este îndreptată către Domnul Cel Atotputernic, Atoateştiutor si Care voieşte să ne dăruiască toate bunătăţile; şi cel ce crede cu adevărat nu este niciodată înşelat în aşteptările sale. Dacă nu avem vreun lucru şi cerându-l, nu îl primim, înseamnă că nu avem credinţa trebuincioasă. Mai înainte de toate trebuie să căutăm şi să înstăpânim în inima noastră credinţa deplină în Domnul: s-o căutăm şi s-o cerem de la El, fiindcă nici aceasta nu este de la noi, ci e un dar al lui Dumnezeu. Atunci când i s-a cerut credinţă, tatăl tânărului a răspuns: „Cred, Doamne, ajută necredinţei mele!”. Atunci, el avea credinţa slabă, se clătina şi se ruga să i se întărească credinţa. Dar cine se poate lăuda cu credinţă desăvârşită, si cine, ca atare, nu are nevoie să se roage: „Cred, Doamne, ajută necredinţei mele”? Dacă credinţa noastră ar avea putere, gândurile noastre ar fi curate, simţirile, sfinte, şi faptele, plăcute lui Dumnezeu. Atunci, Domnul ar lua aminte la noi aşa cum tatăl ia aminte la fiii săi; şi orice am dori – şi în credinţă n-am putea cere decât cele plăcute lui Dumnezeu – am primi negreşit şi fără întârziere.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 243-244).

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Sâmbătă, săptămâna a 25-a după Rusalii)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ap. II Galateni 1, 3-10

Har vouă şi pace de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a dat pe Sine pentru păcatele noastre, ca să ne scoată pe noi din acest veac rău de acum, după voia lui Dumnezeu şi a Tatălui nostru, Căruia fie slava în vecii vecilor. Amin!
Mă mir că aşa degrabă treceţi de la cel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui Hristos, la altă Evanghelie, Care nu este alta, decât că sunt unii care vă tulbură şi voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos. Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o – să fie anatema! Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit – să fie anatema! Căci acum caut bunăvoinţa oamenilor sau pe a lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş plăcea însă oamenilor, n-aş fi rob al lui Hristos.

2012-11-19 16.20.52

Ev. Luca 9, 37-43

În ziua următoare, când s-au coborât din munte, L-a întâmpinat mulţime multă. Şi iată un bărbat din mulţime a strigat, zicând: Învăţătorule, rogu-mă Ţie, caută spre fiul meu, că îl am numai pe el; și iată un duh îl apucă şi îndată strigă şi-l zguduie cu spume şi abia pleacă de la el, după ce l-a zdrobit. Şi m-am rugat de ucenicii Tăi ca să-l alunge, şi n-au putut. Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios şi îndărătnic! Până când voi fi cu voi şi vă voi suferi? Adu aici pe fiul tău. Şi, apropiindu-se el, demonul l-a aruncat la pământ şi l-a zguduit. Iar Iisus a certat pe duhul cel necurat şi a vindecat pe copil şi l-a dat tatălui lui. Iar toţi au rămas uimiţi de mărirea lui Dumnezeu. Şi mirându-se toţi de toate câte făcea, a zis către ucenicii Săi: Puneţi în urechile voastre cuvintele acestea: căci Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Vineri, săptămâna a 25-a după Rusalii)

l_d3a83942

[II Tes. 3,16-18; Lc. 13, 31-35]

„Iată, se lasă casa voastră pustie”, a grăit Domnul despre Ierusalim. Asta înseamnă că îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu are şi ea un capăt. Milostivirea lui Dumnezeu ar fi în stare să rabde o veşnicie aşteptând întoarcerea păcătosului; dar ce e de făcut când ajungem la o asemenea stare de ticăloşie, încât nu mai e nimic de aşteptat de la noi? De aceea şi suntem aruncaţi la gunoi. Aşa va fi şi în veşnicie. Toţi spun: „Milostivirea lui Dumnezeu nu va îngădui să fie lepădaţi pentru vecie păcătoşii”. Dar Dumnezeu nici nu vrea asta; dar ce e de făcut cu cei care sunt plini de rău peste măsură şi nu vor să se îndrepte? Aceştia se scot singuri în afara graniţelor milostivirii dumnezeieşti şi rămân acolo fiindcă nu vor să plece. Spiritiştii au născocit o mulţime de reîncarnări, ca mijloc pentru curăţirea păcătoşilor; dar cel ce s-a spurcat cu păcatele într-una dintre reîncarnări poate să facă acelaşi lucru şi în zeci de alte reîncarnări şi tot aşa la nesfârşit. Aşa cum este o înaintare în bine, este şi o înaintare în rău. Vedem pe pământ oameni împietriţi în răutăţi; ei pot rămâne astfel şi după moarte, ba chiar pentru totdeauna. Când va veni sfârşitul tuturor lucrurilor – şi el va veni negreşit, unde vor merge aceşti împietriţi în rău? Fireşte că nu în tărâmul luminii, sortit celor care s-au ostenit pentru sufletul lor, curăţindu-si necurăţiile. Uite acum si iadul! Cei care nu s-au îndreptat în împrejurări prielnice se vor îndrepta, oare, în împrejurări neprielnice? Iar dacă nu, iată că iadul va fi veşnic! Nu Dumnezeu este pricina iadului şi a veşnicelor chinuri din el, ci păcătoşii înşişi. Dacă n-ar fi păcătoşi nepocăiţi, n-ar fi nici iad. Domnul doreşte foarte mult să nu mai fie păcătoşi – pentru asta a şi venit pe pământ. Dacă El vrea să nu mai fie păcătoşi, înseamnă că nu vrea nici ca cineva să cadă în muncile cele veşnice. Totul atârnă deci de noi. Haideţi să ne unim şi să stârpim iadul nemaipăcătuind. Domnul va fi bucuros de asta; El ne-a descoperit că este iad tocmai ca să ne ferim de el.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 238-239).

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Vineri, săptămâna a 25-a după Rusalii)

230px-Saint_Paul_in_Holy_Stavronikita_Monastery

Ap. II Tesaloniceni 3, 6-18

Fraţilor, vă poruncim în numele Domnului nostru Iisus Hristos, să vă feriţi de orice frate care umblă fără de rânduială şi nu după predania pe care aţi primit-o de la noi. Căci voi înşivă ştiţi cum trebuie să vă asemănaţi nouă, că noi n-am umblat fără rânduială între voi, nici n-am mâncat de la cineva pâine în dar, ci cu muncă şi cu trudă am lucrat noaptea şi ziua, ca să nu împovărăm pe nimeni dintre voi. Nu doar că n-avem putere, ci ca să ne dăm pe noi înşine pildă vouă, spre a ne urma. Căci şi când ne aflam la voi, v-am dat porunca aceasta: dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce. Pentru că auzim că unii de la voi umblă fără rânduială, nelucrând nimic, ci iscodind. Dar unora ca acestora le poruncim şi-i rugăm, în Domnul Iisus Hristos, ca să muncească în linişte şi să-şi mănânce pâinea lor. Iar voi, fraţilor, nu pregetaţi să faceţi ce e bine. Şi dacă vreunul nu ascultă de cuvântul nostru prin epistolă, pe acela să-l însemnaţi şi să nu mai aveţi cu el nici un amestec, ca să-i fie ruşine. Dar să nu-l socotiţi ca pe un vrăjmaş, ci povăţuiţi-l ca pe un frate. Şi Însuşi Domnul păcii să vă dăruiască vouă pace totdeauna şi în tot chipul! Domnul fie cu voi cu toţi! Salutarea cu mâna mea – a lui Pavel, acesta este semnul meu în orice scrisoare. Aşa scriu. Harul Domnului nostru Iisus Hristos cu voi cu toţi. Amin!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ev. Luca 13, 31-35

În vremea aceea s-au apropiat de Iisus unii dintre farisei şi au zis către El: ieşi şi du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare. El le-a răspuns: duceţi-vă şi spuneţi vulpii acesteia: iată izgonesc diavoli şi săvârşesc vindecări astăzi şi mâine, iar a treia zi voi sfârşi. Însă şi astăzi şi mâine, şi în ziua următoare, trebuie să călătoresc, fiindcă nu este cu putinţă să piară prooroc afară din Ierusalim. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori am vrut să adun pe fiii tăi, cum adună găina puii săi sub aripi, dar n-aţi voit! Iată vi se lasă casa voastră pustie, căci adevărat vă spun vouă: nu Mă veţi mai vedea, până ce va veni vremea ca să ziceţi: binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Joi, săptămâna a 25-a după Rusalii)

sf-theofan-zavoratul1

[II Tes. 2,13; 3, 5; Lc. 13,1-9]

Pilat a amestecat sângele unor galileeni cu jertfele lor. Domnul a zis: „Dacă nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel”; s-a surpat turnul din Siloam şi a ucis 18 oameni. Domnul iarăşi a zis: „Dacă nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel”. Prin asta lasă să se înţeleagă că atunci când pe alţii îi ajunge o astfel de nenorocire, trebuie să ne gândim din ce pricină şi cu ce ţel s-a întâmplat aceasta şi să ne întoarcem cât mai repede asupra sufletului nostru, cercetând dacă nu cumva îl apasă oarecare păcate vrednice de a fi pedepsite vremelnic spre înţelepţirea altora şi să ne sârguim a le şterge prin pocăinţă. Pocăinţa curăţă păcatul şi îndepărtează pricina care atrage nenorocirea. Atâta vreme cât omul se află în păcat, securea stă la rădăcina pomului vieţii lui, gata să-l taie; însă nu-l taie, fiindcă Dumnezeu aşteaptă pocăinţa ta. Pocăieşte-te şi securea va fi îndepărtată, iar viata ta va merge spre sfârşitul ei după fireasca rânduială; dacă nu te vei pocăi, asteaptă-te să fii tăiat. Cine ştie dacă o să mai apuci anul viitor. Pilda smochinului neroditor ne arată că Mântuitorul roagă dreptatea lui Dumnezeu să-l cruţe pe fiecare păcătos, în nădejdea că acesta se va pocăi şi va aduce roade bune. Se întâmplă însă ca dreptatea dumnezeiască să nu se mai lase înduplecată de mijlociri şi cu greu să se mai învoiască a lăsa pe păcătos un an între cei vii. Dar tu, păcătosule, ştii oare dacă vei mai trăi, nu un an, ci o lună, o zi, clipa ce vine?

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 237-238).

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Joi, săptămâna a 25-a după Rusalii)

pavlos

Ap. II Tesaloniceni 2, 13-17; 3, 1-5

Fraţilor, datori suntem totdeauna să mulţumim lui Dumnezeu pentru voi, că v-a ales Dumnezeu dintru început, spre mântuire, întru sfinţirea duhului şi întru credinţa adevărului, la care v-a chemat prin Evanghelia noastră, spre dobândirea slavei Domnului nostru Iisus Hristos. Deci dar, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră. Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos şi Dumnezeu Tatăl nostru, Care ne-a iubit pe noi şi ne-a dat, prin har, veşnică mângâiere şi bună nădejde, să mângâie inimile voastre şi să vă întărească, la tot lucrul şi cuvântul bun.

În sfârşit, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi, ca cuvântul Domnului să se răspândească şi să se preamărească, ca şi la voi, şi ca să ne izbăvim de oamenii cei nesocotiţi şi vicleni; căci credinţa nu este a tuturor; dar credincios este Domnul, Care vă va întări şi vă va păzi de cel viclean. Despre voi, încredinţaţi suntem în Domnul, că cele ce vă poruncim, voi le faceţi şi le veţi face. Iar Domnul să îndrepteze inimile voastre spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!

download

Ev. Luca 13, 1-9

În vremea aceea au venit unii la Iisus, spunându-i despre galileienii al căror sânge l-a amestecat Pilat cu jertfele lor. Atunci, răspunzând, Iisus le-a zis: credeţi, oare, că aceşti galileieni au fost mai păcătoşi, decât toţi galileienii, fiindcă au păţit aceasta? Nu! Vă spun vouă că, de nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel. Sau acei optsprezece inşi, peste care s-a surpat turnul în Siloam şi i-a omorât, gândiţi, oare, că ei au fost mai păcătoşi, decât toţi oamenii care locuiau în Ierusalim? Nu! Că vă spun vouă că, de nu vă veţi pocăi, toţi veţi pieri la fel. Apoi le-a spus această pildă: un om avea un smochin sădit în via lui şi a venit să caute rod în el, dar n-a găsit. Şi a zis către vier: iată, trei ani sunt de când vin să caut rod în smochinul acesta, dar nu găsesc; taie-l, pentru ce să cuprindă locul în zadar? Dar vierul, răspunzând lui, a zis: stăpâne, lasă-l şi anul acesta, până când voi săpa împrejur şi-i voi pune gunoi; poate va face roadă; iar de nu va face, atunci îl vei tăia în anul care vine.

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Miercuri, săptămâna a 25-a după Rusalii)

259874_main

Ap. II Tesaloniceni 2, 1-12

Fraţilor, în privinţa venirii Domnului nostru Iisus Hristos şi a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, să nu vă clintiţi degrabă cu mintea, nici să vă spăimântaţi, nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a şi sosit. Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu. Nu vă aduceţi aminte că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste lucruri? Şi acum ştiţi ce-l opreşte ca să nu se arate decât la vremea lui. Pentru că taina fărădelegii se şi lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte. Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide, cu suflarea gurii Sale, şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase, şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă ei n-au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască. Şi de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciunii, ca să fie osândiţi toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea.

Iisus Hristos - icoana imparateasca

Ev. Luca 12, 48-59

Zis-a Domnul: oricui i s-a dat mult, mult se va cere de la el; şi oricui i s-a încredinţat mult, se va cere de la el şi mai mult. Foc am venit să arunc pe pământ, şi cât aş vrea să fie acum aprins! Dar am un botez cu care trebuie să Mă botez; şi câtă nerăbdare am până când se va îndeplini! Vi se pare oare că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun vouă că nu, ci mai degrabă dezbinare. Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei. Se va dezbina tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei sale şi nora împotriva soacrei. A vorbit apoi mulţimilor, zicând: când vedeţi un nor ridicându-se dinspre apus, numaidecât ziceţi că vine ploaie mare; şi aşa este. Iar când vedeţi că suflă vântul de la miazăzi, atunci ziceţi că va fi zăpuşeală; şi aşa este. Făţarnicilor, faţa cerului şi a pământului ştiţi să o tâlcuiţi, dar vremea aceasta cum de n-o înţelegeţi? De ce dar de la voi înşivă nu judecaţi ce este drept? Iar când mergi cu pârâşul tău la dregător, pe cale nevoieşte-te să te scapi de el, ca nu cumva să te ducă la judecător, şi judecătorul să te dea temnicerului, iar temnicerul să te arunce în temniţă. Spun ţie că nu vei ieşi de acolo până când nu vei plăti cel din urmă ban.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Marţi, săptămâna a 25-a după Rusalii)

ag-theofanis-eglistos-b

 [II Tes. l, 10; 2, 2; Lc. 12, 42-48]

Pilda despre iconom ne înfăţişează cum trebuie să fie creştinul faţă de cele ale vieţii. Iconomul se îngrijeşte cu osârdie de datoria lui, însă cu inima nu se leagă de nimic, e liber de orice legături, de orice lucru este legat numai pe dinafară. Aşa trebuie să fie şi creştinul faţă de orice lucru lumesc. Dar este, oare, cu putinţă acest lucru? Cum să nu. Aşa cum poate exista evlavie de ochii lumii, fără cucernicie lăuntrică, poate exista şi îndeletnicire cu treburile lumii numai la arătare, fără ca inima să fie legată lăuntric de acestea. Dar atunci nu se vor preschimba toate legăturile dintre noi într-o formă lipsită de viaţă, nu va deveni totul rece ca o statuie de marmură? Nu. în mijlocul lucrurilor acestei vieţi va răsări o altă viaţă, mult mai atrăgătoare decât oricare îndestulare a acestei vieţi. Cele lumeşti vor rămâne, într-adevăr, numai o formă lipsită de viaţă, dar ceea ce va încălzi inima va ieşi dintr-un alt izvor – şi oricine bea din acest izvor nu va mai înseta. Dar atunci e mai bine să lăsăm toate baltă? De ce? Să ştii că lepădându-te în afară de toate, poţi fi legat cu inima de ele; iar nelepădându-le în afară, să fii liber de legături.
Fireşte, cel ce se va lepăda de toate si în afară poate mai lesne să-şi stăpânească inima. Alege dar ce ţi-e mai la îndemână; dar să-ţi păzeşti inima precum o cere Domnul!

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 236-237)

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Marţi, săptămâna a 25-a după Rusalii)

pavlos-3

Ap. II Tesaloniceni 1, 10-12; 2, 1-2

Fraţilor, mărturia noastră către voi a găsit crezare. Pentru aceasta, ne şi rugăm pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa şi să împlinească, cu putere, toată pornirea voastră spre bunătate şi orice lucrare a credinţei voastre, ca să se preaslăvească în voi numele Domnului nostru Iisus şi voi întru el, prin harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Iisus Hristos.

În privinţa venirii Domnului nostru Iisus Hristos şi a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, fraţilor, să nu vă clintiţi degrabă cu mintea, nici să vă spăimântaţi, nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a şi sosit.

Hristos-Pantocrator

Ev. Luca 12, 42-48

Zis-a Domnul: cine este oare iconomul credincios şi înţelept pe care îl va pune stăpânul său peste slujitorii săi, ca să le dea partea lor de grâu la timpul cuvenit? Fericit este slujitorul pe care stăpânul lui îl va găsi făcând aşa, atunci când va veni. Adevărat vă spun vouă că-l va pune peste toate averile sale. Dacă însă slujitorul acela va zice în inima sa: stăpânul meu zăboveşte până să vină, şi va începe să bată pe slujitori şi pe slujitoare, să mănânce şi să bea, şi să se îmbete; va veni stăpânul slujitorului aceluia, în ziua când el nu se aşteaptă şi în ceasul când el nu ştie, şi-l va tăia din dregătorie şi-l va face părtaş cu necredincioşii. Acel slujitor, care a ştiut voia stăpânului său şi nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi cumplit bătut. Iar cel ce nu a ştiut şi a făcut lucruri vrednice de bătaie va fi bătut mai puţin. Căci oricui i s-a dat mult, mult se va cere de la el; şi oricui i s-a încredinţat mult, se va cere de la el şi mai mult.