Arhive autor: admin

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (17 decembrie 2018)

Lasă un răspuns

sfantul_teofan_zavoratul_12

Mc. 8, 11-21

Domnul a trecut împreună cu ucenicii de cealaltă parte a mării, iar aceştia uitaseră să ia pâine. N-aveau cu ei decât o pâine şi se gândeau cum se vor descurca. Cunoscând gândurile lor, Domnul le-a amintit de săturarea celor patru şi celor cinci mii de oameni, insuflându-le prin aceasta nădejdea neclintită că lângă El nu vor muri de foame, chiar de n-ar fi avut cu ei nici măcar o pâine. Câte griji nu pricinuieşte fiecăruia, câteodată, gândul la necunoscutele viitorului! Scăparea de toate aceste griji nu este decât una singură: nădăjduirea în Domnul; iar însufleţirea şi întărirea şi le culege sufletul din cugetarea cu înţelegere la ceea ce s-a mai întâmplat şi înainte cu noi şi cu alţii. Nu se va găsi nici măcar un singur om care să nu fi avut parte în viaţa sa de izbăviri neaşteptate din necaz sau de întorsături neaşteptate spre mai bine ale vieţii sale. Atunci când te frământă gândurile negre cu privire la viitor, întăreşte-ţi sufletul cu pomenirea acestor întâmplări. Si în ziua de azi, ca şi în vremurile de altădată, Dumnezeu toate le rânduieşte spre binele nostru. Reazemă-te pe El şi încă dinainte de a te izbăvi din nevoie, îţi va trimite liniştea sufletească, ce te va face să nici nu bagi în seamă necazul. „Pe cel ce nădăjduieşte spre Domnul mila îl va înconjura.” Dovezi ale acestui lucru afli în Sfintele Scripturi, în Vieţile Sfinţilor, în viaţa ta şi în vieţile cunoscuţilor tăi. Cercetează-le şi vei vedea ca-ntr-o oglindă că „aproape este Domnul tuturor celor care îl caută pe Dânsul”, iar frica pentru soarta ta nu-ţi va tulbura sufletul.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (15 decembrie 2018)

Lasă un răspuns

2305924536_8b67e1e69d1

Lc. 13,19-29

„Siliţi-vă să intraţi prin poarta cea strâmtă.” Poarta cea strâmtă înseamnă viaţa nu după voia noastră, nu după dorinţele noastre, nu după bunul nostru plac; poarta cea largă este vieţuirea supusă mişcărilor şi năzuinţelor inimii păcătoase, fără vreo înfrânare. Aşadar, poarta ce duce în împărăţie este strâmtorarea de sine. Strâmtorează-te întru toate şi asta va fi ca o opintire în această uşă, pentru a o deschide şi trece prin ea. Cum si prin ce să ne strâmtorăm? Prin poruncile lui Dumnezeu, ce sunt potrivnice mişcărilor pătimaşe ale inimii. Atunci când începi să te superi pe cineva, adu-ţi aminte de porunca Domnului: „Nu vă mâniaţi” si strâmtorează-ţi inima prin ea. Când vin mişcări de desfrânare, adu-ţi aminte că este oprit fie şi a privi cu poftă la o femeie şi strâmtorează-ţi prin asta pofta. Când vei vrea să osândeşti pe cineva, adu-ţi aminte de cuvântul Domnului, Care spune că prin asta îl faci neîndurat în privinţa ta pe Judecătorul Ceresc si înfrânează-ţi prin asta înfumurarea; la fel si cu oricare altă patimă. Adună împotriva fiecăreia dintre ele cuvinte din dumnezeieștile Scripturi si păstrează-le în minte, îndată ce va apărea în inimă vreo dorinţă rea, leag-o îndată cu o replică evanghelică îndreptată împotriva ei; sau leagă-ţi dinainte toate dorinţele şi gândurile cu dumnezeiestile cuvinte şi umblă întru ele: vei fi ca un înlănţuit, în aceste lanţuri însă este libertatea sau calea liberă către împărăţia Cerurilor.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

 

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (15 decembrie 2018)

Lasă un răspuns

noua2

Ap. Efeseni 2, 11-13

Fraţilor, aduceţi-vă aminte că, odinioară, voi, păgânii cu trupul, numiţi netăiere-împrejur de către cei numiţi tăiere-împrejur, făcută de mână în trup, eraţi, în vremea aceea, în afară de Hristos, înstrăinaţi de cetăţenia lui Israel şi străini de aşezămintele făgăduinţei, lipsiţi de nădejde şi fără de Dumnezeu, în lume. Acum însă, fiind în Hristos Iisus, voi, care altădată eraţi departe, v-aţi apropiat prin sângele lui Hristos.

icoana-mantuitorul-iisus-hristos

Ev. Luca 13, 19-29

Zis-a Domnul pilda aceasta: asemenea este împărăţia cerurilor cu grăuntele de muştar pe care, luându-l, un om l-a semănat în grădina sa, şi a crescut şi s-a făcut copac mare, iar păsările cerului s-au sălăşluit în ramurile lui. Iarăşi a zis: cu ce voi asemăna împărăţia lui Dumnezeu? Asemenea este cu aluatul pe care, luându-l, femeia l-a ascuns în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată. Şi umbla prin oraşe şi prin sate învăţând şi călătorind spre Ierusalim. Iar cineva L-a întrebat: Doamne, puţini sunt, oare, cei care se mântuiesc? Iar El a zis către ei: străduiţi-vă să intraţi prin uşa cea strâmtă, că vă spun că mulţi vor căuta să intre, dar nu vor putea. Deci, după ce se va scula stăpânul casei şi va încuia uşa, veţi începe să staţi afară şi să bateţi în uşă, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne; dar el, răspunzând, va zice vouă: nu vă ştiu de unde sunteţi. Atunci voi veţi începe a zice: am mâncat şi am băut înaintea ta şi în uliţele noastre ai învăţat. El însă va zice: vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce faceţi nedreptăţi. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor, când veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacob şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncaţi afară. Şi vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi şi vor şedea în împărăţia lui Dumnezeu.

12 dec. 2018: Sfânta Liturghie oficiată de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului ȋn Catedrala „Sfinții Ap Petru și Pavel”din Constanța

Lasă un răspuns

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (11 decembrie 2018)

Lasă un răspuns

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ap. Evrei 4, 1-13

Fraţilor, să ne temem ca nu cumva, câtă vreme ni se lasă făgăduinţa să intrăm în odihna Lui, să pară că a rămas pe urmă cineva dintre voi. Pentru că şi nouă ni s-a binevestit ca şi acelora, dar cuvântul propovăduirii nu le-a fost lor de folos, nefiind unit cu credinţa la cei care l-au auzit. Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în odihnă, precum s-a zis: «M-am jurat întru mânia Mea: Nu vor intra întru odihna Mea», măcar că lucrurile erau săvârşite de la întemeierea lumii. Căci undeva, despre ziua a şaptea, a zis astfel: «Şi S-a odihnit Dumnezeu în ziua a şaptea de toate lucrurile Sale». Şi în acelaşi loc, zice iarăşi: «Nu vor intra întru odihna Mea!». Deci, de vreme ce rămâne ca unii să intre în odihnă, iar aceia cărora mai dinainte li s-a binevestit, pentru nesupunerea lor, n-au intrat, Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: «Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre». Căci dacă Iosua le-ar fi adus odihnă, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, după acestea, de o altă zi de odihnă. Drept aceea, s-a lăsat altă sărbătoare de odihnă poporului lui Dumnezeu. Pentru că cine a intrat în odihna lui Dumnezeu s-a odihnit şi el de lucrurile lui, precum Dumnezeu de ale Sale. Să ne silim deci, ca să intrăm în acea odihnă, ca nimeni să nu cadă în aceeaşi pildă a neascultării, căci cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, şi pătrunde până la despărţitura sufletului şi duhului, dintre încheieturi şi măduvă, şi destoinic este să judece simţirile şi cugetările inimii, şi nu este nici o făptură ascunsă înaintea Lui, ci toate sunt goale şi descoperite pentru ochii Celui în faţa Căruia noi vom da socoteală.

Ev. Luca 21, 12-19

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: păziţi-vă de oameni, pentru că ei vor pune mâinile pe voi şi vă vor prigoni, dându-vă prinşi în sinagogi şi în temniţe, şi vă vor duce la împăraţi şi la dregători, din pricina numelui Meu. Şi vi se va întâmpla să mărturisiţi. Puneţi deci în inimile voastre să nu va gândiţi de mai înainte ce veţi răspunde. Căci Eu vă voi da gură şi înţelepciune, căreia nu-i vor putea răspunde nici sta împotrivă toţi potrivnicii voştri. Şi veţi fi daţi şi de părinţi, şi de fraţi, şi de rudenii, şi de prieteni; şi unii dintre voi vor fi daţi la moarte. Şi veţi fi urâţi de toţi oamenii, din pricina numelui Meu. Dar nici un păr din capul vostru nu va pieri. Prin răbdarea voastră, vă veţi păstra sufletele voastre.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (11 decembrie 2018)

Lasă un răspuns

sfantul_teofan_zavoratul_12

Lc. 21,12-19

„Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu.” Cine va trage în sine cât de puţin din duhul lumii, acela va deveni rece faţă de creştinism şi de învăţăturile lui. Această nepăsare se va schimba în ură atunci când omul întârzie în ea mult timp, fără să-şi vină în fire şi mai ales dacă se va lipi de el vreo frântură de învăţătură vătămătoare de suflet. Duhul lumii, cu toate învăţăturile vătămătoare de suflet care îl însoţesc, este un duh potrivnic lui Hristos, este duhul lui Antihrist; răspândirea lui înseamnă răspândirea urii faţă de credinţa creştină şi rânduielile creştine de viaţă. Se pare că în jurul nostru cam într-acolo se îndreaptă lucrurile. De vreme ce peste tot nu auzi decât răgete nelegiuite, nu este de mirare dacă în curând va începe să se întâmple ceea ce a prezis Hristos: „Vor pune mâinile pe voi… şi vă vor prigoni… şi veţi fi duşi… şi vă vor omorî”. Duhul lui Antihrist este întotdeauna acelaşi; ceea ce a fost la început va fi şi acum, poate în altă formă, dar cu acelaşi înţeles. Ce este de făcut, atunci? „Întru răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre”. Rabdă, având pe buze şi în inimă cuvântul nestrămutat al mărturisirii adevărului.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

22 decembrie 2014: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

Lasă un răspuns

sf-theofan-zavoratul1

 Lc. 20,27-44

Saducheii aveau un argument împotriva învierii, pe care îl socoteau de nebiruit; Domnul însă l-a răsturnat în câteva cuvinte şi încă atât de limpede, că toţi au priceput şi i-au recunoscut pe saduchei biruiţi de adevărul spuselor Sale (Lc. 20, 27-40). Ceea ce erau pe atunci saducheii sunt acum necredincioşii de toate soiurile. Aceştia au născocit o sumedenie de presupuneri fanteziste, le-au ridicat la rangul de adevăruri de netăgăduit si se laudă cu ele, gândindu-se că nimeni n-are ce să mai spună împotriva lor. De fapt, aceste presupuneri sunt atât de deşarte, încât nici nu merită să-ţi deschizi gura împotriva lor. Toate filozofările lor sunt un castel din cărţi de joc: suflă şi se va dărâma. Nici nu trebuie combătute, ci tratate la fel ca visele. Când cineva combate un vis, nu se apucă să demonstreze neconcordanţe de ansamblu sau parţiale în vis, ci spune pur şi simplu: „Nu e decât un vis” şi cu asta problema e închisă. Iată, de pildă, teoria formării cosmosului din fragmente de nebuloasă, dimpreună cu „proptelele” sale: teoria generaţiei spontane, teoria darwinistă a evoluţiei speciilor şi acea născocire de necrezut care spune că omul se trage din maimuţă. Toate acestea sunt ca aiurarea unui lunatic. Citindu-le, ţi se pare că umbli în întuneric. Dar savanţii? Dar ce poţi să faci cu savanţii? Deviza lor este: „De nu vă place n-ascultaţi, dar nici să mint nu mă-mpiedicaţi”.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

COLINDE (I) – COPIII DE ALTAR DE LA SCHITUL SFÂNTUL GHEORGHE, CLOŞCA: VALERIAN, ŞTEFAN & DAVID CHIRIAC

Lasă un răspuns

COLINDE (I) – COPIII DE ALTAR DE LA SCHITUL SFÂNTUL GHEORGHE, CLOŞCA: VALERIAN, ŞTEFAN & DAVID CHIRIAC Continuă să citești →

8-9 dec. 2018: PROGRAM LITURGIC ȘI DE SPOVEDANIE A PROTOS. LEONTIE

Lasă un răspuns

Imagine similară

Sâmbătă, 8 dec. 2018, începând cu orele 9.00, voi sluji Sfânta Liturghie la Schitul Sf. Gheorghe – Cloșca, după care voi săvârși Sfânta Taină a Spovedaniei pentru toți doritorii, iar de la orele 18.00, se va oficia Sfânta Taină a Maslului. 

Duminică, 9 dec. 2018, voi sluji Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța. Sfânta Liturghie va fi urmată de oficierea slujbei Parastasului pentru vrednicul de pomenire Constantin Ticu Dumitrescu, la 10 ani de la obștescul sfârșit. 

Duminică, tot la Catedrala Arhiepiscopală, voi putea să primesc pentru Sfânta Taină a Spovedaniei pe toți doritorii, între orele 8 și 9 dimineață, dar și după amiază. 

Contact: 0721045424.

Protos. Leontie

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (8 decembrie 2018)

Lasă un răspuns

sfantul_teofan_zavoratul_9

 Lc. 12,32-40

„Să fie mijloacele voastre încinse şi făcliile voastre aprinse.” Trebuie să fii gata în orice clipă: nu ştii când va veni Domnul fie pentru înfricoşata Judecată, fie pentru a te lua de aici; oricare din două, pentru tine este tot una. Moartea este hotărâtoare; ea aduce deznodământul întregii vieţi şi va trebui să te mulţumeşti întreaga veşnicie cu ceea ce ai agonisit aici. Bunătăţi ai agonisit, bună va fi soarta ta; rele ai agonisit, vei avea parte de o soartă rea. Acesta e un lucru tot atât de adevărat pe cât e de adevărat faptul că exişti; si clipa hotărâtoare poate să vină chiar în acest minut în care citeşti rândurile de faţă, iar apoi. sfârşitul. Peste soarta ta va fi pusă o pecete pe care nimeni nu o va mai putea ridica. Ai la ce să te gândeşti!… Ar trebui să ne mirăm însă de faptul că atât de puţini oameni se gândesc la acest lucru. Ce taină se înfăptuieşte cu noi! Ştim cu toţii că moartea bate la uşă, că e cu neputinţă să scapi de ea şi totuşi mai nimeni nu o are în gând; iar ea vine pe neaşteptate şi răpeşte… Şi mai mult. Chiar atunci când îi cuprind durerile morţii, oamenii tot nu se gândesc că a venit sfârşitul. Psihologii n-au decât să dezlege cum vor această taină din perspectivă ştiinţifică; din perspectivă duhovnicească, nu putem să nu vedem aici o neînţeleasă amăgire de sine, care nu-i ocoleşte decât pe cei trezvitori.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)