[I Cor. 11, 8-22; Mt. 17,10-17]

Despre Ioan Botezătorul, Domnul a spus: „Ilie a şi venit, însă ei nu l-au cunoscut”. De ce? Pentru că nu au luat aminte la căile lui Dumnezeu şi nu s-au interesat de ele: aveau altă dispoziţie sufletească, alte gusturi, alt fel de a vedea lucrurile, în afara sferei lucrurilor dumnezeieşti, curiozitatea lor era cât se poate de puternică, iar în acest domeniu nu cugetau nimic, fiind străini de el. Dispoziţia sufletească are o intuiţie aparte, care observă şi stabileşte îndată cele ce-i sunt familiare, oricât de ascunse ar fi acestea. Artistul, savantul şi economistul pot cerceta un lucru cu egală luare aminte, dar judecata şi-o va face fiecare după criteriile proprii -unul după frumuseţe, celălalt, după relaţiile cauzale, cel de-al treilea, după utilitate. Aşa şi iudeii: au judecat cu privire la Ioan, iar apoi cu privire la Mântuitorul, potrivit dispoziţiei pe care o aveau; iar întrucât această dispoziţie nu era după Dumnezeu, nu i-au înţeles pe Ioan şi pe Hristos, care săvârşeau lucrarea lui Dumnezeu. Iată că şi în ziua de azi au început să nu-i mai înţeleagă nici pe Înaintemergătorul, nici pe Domnul şi fac cu ei ce vor. S-a pornit o prigoană ascunsă împotriva creştinismului, prigoană care pe alocuri a început să aibă loc şi pe faţă, cum s-a întâmplat nu de mult la Paris. Ceea ce s-a întâmplat acolo la scară mică, ne putem aştepta să se întâmple, cu vremea, la scară mare. Mântuieşte-ne, Doamne!

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)