Cuviosul Ghenadie Dochiárul a fost monah în Mănăstirea Vatopedi şi avea ascultarea de iconom al uleiului sau dochiár, adică avea în grijă păstrarea şi împărţirea uleiului. „S-a arătat model de monah cuvios şi prin sârguinţa sa dar şi prin întreaga sa viaţă virtuoasă a ajuns la măsura sfinţeniei, făcând şi minuni”[1].
Se povesteşte că odată mănăstirea trecea o perioadă de mare lipsă a uleiului. Cuviosul Ghenadie, fiind dochiar al Mănăstirii, s-a gândit că uleiul ar trebui drămuit ca să nu rămână candelele fără ulei şi să nu le mai poată aprinde. Bucătarul, însă, s-a plâns egumenului iar acesta a dat poruncă să dea ulei fraţilor ca şi mai înainte, nădăjduind în pronia Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Într-o zi, mergând cuviosul Ghenadie la ascultarea sa, la cămara unde se păstra uleiul, văzu uleiul curgând din chiupuri şi ajungând până la intrare[2].
Icoana Maicii Domnului, cea numită Elaiovrýtissa (Izvorâtoarea de untdelemn) care se afla în acel loc, de atunci răspândeşte bună mireasmă. „Această sfântă icoană în acelaşi loc se găseşte, în cămara unde se păstrează uleiul, răspândind minunată, nespusă de plăcută mireasmă şi fiind numită Dochiarítissa”[3]. Icoana datează din secolul 14 şi este adusă în katholikónul Mănăstirii în Vinerea din Săptămâna Luminată, atunci când este sărbătorită[4].
Pomenirea Sfântului Ghenadie Vatopedinul se face pe 17 noiembrie şi în Vinerea din Săptămâna Luminată. Slujba în cinste Sfântului a fost compusă de imnograful Harálampos Mpoúsias[5].
[1] Gherasímou Mikraghiannanítul Monahoú, „Ghennádios Ósios Aghioreítīs”, Th. Ī. E., vol. 4, col. 273-274, Doukákī K., Synaksaristīs pántōn tōn aghíōn, vol. 11, Athīnai 1895, p. 415-416.
[2] Proskynitário I.M.M. Vatopaidíou, Ágion Óros 1993, p. 66. Mantzarídī G., „Thavmatourgikés eikónes kai ágia leípsana”, în Ierá Megísti Moní Vatopaidíou, vol. I, Ágion Óros 1996, p. 120; monah Sáltis G.,Proskynitárion tou Agíou Órous, Ágion Óros 1923, p. 24; Theófilos Vatopaidinós Proigoúmenos,„Hronikón perí tis ierás kai sevasmías Megístis Monís tou Vatopaidíou Agíou Órous”, Makedoniká nr. 12 1972, p. 90.
[3] Anotéra episkíasis epí tou Átho, p. 25; M. H. Boúsias, Akolouthía tis Yperagías Theotókou kai Aeiparthénou Marías tis Elaiovrýtidos tis I. M. Vatopaidíou, Atena 1991; Idem, Kanón paraklitikós eis tin Yperagían Theotókon tin epikalouménin Elaiovrýtida tis I. M. Vatopaidíou Áthonos, Atena 1990.
[4] G. Milítsis, Ágion Óros, Tríkala 2002, pp. 116 şi 118-119.
[5] Proskynitário I.M.M. Vatopaidíou, Ágion Óros 1993, p. 68. H. Tsolakídis, Agiológion tis Orthodoxías, Atena 2001, 1024; O Mégas Synaxaristís, vol. 11, p. 524., vol. 14, p. 424; M. H. Boúsias, Akolouthía tou Osíou kai Theofórou Patrós imón Gennadíou tou Vatopedinoú, Atena 1990.
sursa: pemptousia.ro