Ap. Galateni 6, 2-10

Fraţilor, purtaţi-vă sarcinile unii altora şi aşa veţi împlini legea lui Hristos. Căci de se socoteşte cineva că este ceva, deşi nu este nimic, se înşeală pe sine însuşi. Iar fapta lui însuşi să şi-o cerceteze fiecare, şi atunci va avea laudă, dar numai faţă de sine însuşi şi nu faţă de altul. Căci fiecare îşi va purta sarcina sa. Cel care primeşte cuvântul învăţăturii să facă parte învăţătorului său din toate bunurile. Nu vă amăgiţi: Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va şi secera. Cel ce seamănă în trupul său însuşi, din trup va secera stricăciune; iar cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viaţă veşnică. Să nu încetăm de a face binele, căci vom secera la timpul său, dacă nu ne vom lenevi. Deci dar, până când avem vreme, să facem binele către toţi, dar mai ales către cei de o credinţă cu noi.

Ev. Marcu 7, 14-24

În vremea aceea, chemând Iisus toată mulţimea, le-a zis: ascultaţi-Mă pe Mine toţi şi înţelegeţi. Nimic din ceea ce intră în om dinafară nu poate să-l spurce pe el; ci cele ce ies dintr-însul, acelea îl spurcă pe om. De are cineva urechi de auzit, să audă. Apoi, după ce a intrat de la mulţime în casă, L-au întrebat ucenicii Săi despre această pildă, iar El le-a răspuns: şi voi sunteţi, aşadar, nepricepuţi? Nu înţelegeţi, oare, că nimic din ceea ce intră în om dinafară nu poate să-l spurce, pentru că nu intră în inima lui, ci în pântece şi iese afară pe calea sa, bucatele fiind toate curate? Apoi le-a mai spus: ceea ce iese din om aceea spurcă pe om, pentru că dinăuntru, din inima oamenilor pornesc gândurile cele rele, desfrânările, poftele trupeşti, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, neruşinarea, ochiul viclean, hula, trufia, uşurătatea, toate relele acestea ies dinăuntru şi spurcă pe om. După aceea a plecat de acolo şi s-a dus în ţinutul Tirului şi al Sidonului.

Ap. Galateni 6, 11-18

Fraţilor, vedeţi cu ce fel de litere v-am scris eu, cu mâna mea. Câţi vor să placă în trup, aceia vă silesc să vă tăiaţi împrejur, numai ca să nu fie prigoniţi pentru crucea lui Hristos, căci nici ei singuri, cei ce se taie împrejur, nu păzesc Legea, ci voiesc să vă tăiaţi voi împrejur, ca să se laude ei în trupul vostru. Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume! Că în Hristos Iisus nici tăierea împrejur nu este ceva, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă. Şi câţi vor umbla după dreptarul acesta, pace şi milă asupra lor şi asupra Israelului lui Dumnezeu! De acum înainte, nimeni să nu-mi mai facă supărare, căci eu port, în trupul meu, semnele Domnului Iisus. Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru, fraţilor! Amin.

Ev. Ioan 3, 13-17

Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit în cer, fără numai Cel care s-a pogorât din cer, Fiul Omului, care este în cer. Şi precum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci aşa a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe Fiul Său Unul-Născut, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să osândească lumea, ci ca să se mântuiască lumea prin El.

Ap. I Corinteni 4, 17-21; 5, 1-5

Fraţilor, pentru aceasta am trimis la voi pe Timotei, care este fiul meu iubit şi credincios în Domnul. El vă va aduce aminte căile mele cele în Hristos Iisus, cum învăţ eu pretutindeni în toată Biserica. Şi unii, crezând că n-am să mai vin la voi, s-au semeţit. Dar eu voi veni la voi degrabă – dacă Domnul va voi – şi voi cunoaşte nu cuvântul celor ce s-au semeţit, ci puterea lor. Căci împărăţia lui Dumnezeu nu stă în cuvânt, ci în putere. Ce voiţi? Să vin la voi cu toiagul sau să vin cu dragoste şi cu duhul blândeţii?

Îndeobşte se aude că la voi e desfrânare, şi o astfel de desfrânare cum nici între neamuri nu se pomeneşte, ca unul să trăiască cu femeia tatălui său. Iar voi v-aţi semeţit, în loc mai degrabă să vă fi întristat, ca să fie scos din mijlocul vostru cel ce a săvârşit această faptă. Ci eu, deşi departe cu trupul, însă de faţă cu duhul, am şi judecat, ca şi cum aş fi de faţă, pe cel ce a făcut una ca aceasta: În numele Domnului nostru Iisus Hristos, adunându-vă voi şi duhul meu, cu puterea Domnului nostru Iisus Hristos, să daţi pe unul ca acesta satanei, spre pieirea trupului, ca duhul să se mântuiască în ziua Domnului Iisus.

Ev. Matei 24, 1-13

În vremea aceea s-au apropiat de Iisus Săi, ca să-I arate clădirile templului. Dar Iisus le-a zis: vedeţi voi toate acestea? Adevărat vă spun vouă că nu va rămâne aici piatră peste piatră, care să nu se risipească. Apoi, când şedea pe Muntele Măslinilor, s-au apropiat de Dânsul ucenicii Săi, la o parte, şi I-au zis: spune nouă când au să fie acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului acestei lumi? Răspunzând, Iisus le-a zis: vedeţi ca să nu vă înşele cineva, fiindcă mulţi vor veni în numele Meu, zicând: eu sunt Hristos, şi pe mulţi vor înşela. De asemenea, veţi auzi de războaie şi veşti de războaie. Luaţi seama să nu vă spăimântaţi, căci trebuie să fie toate acestea, dar încă nu va fi atunci sfârşitul. Se va scula un neam contra altui neam, şi o împărăţie contra altei împărăţii, şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri. Dar toate acestea vor fi numai începutul durerilor. Atunci vă vor da la chinuri şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile din pricina numele Meu. Atunci mulţi vor fi slabi de înger şi se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii. Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor înşela pe mulţi. Iar, din înmulţirea fărădelegii, dragostea multora se va răci; dar cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui.

Ap. Galateni 4, 8-21

Fraţilor, necunoscând pe Dumnezeu, slujeaţi celor ce din fire nu sunt dumnezei. Acum însă, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai degrabă după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă întoarceţi iarăşi la înţelesurile cele slabe şi sărace, cărora iarăşi voiţi să le slujiţi ca înainte? Ţineţi zile şi luni şi timpuri şi ani? Mă tem de voi, să nu mă fi ostenit la voi în zadar. Fiţi, vă rog, fraţilor, precum sunt eu, că şi eu am fost precum sunteţi voi. Nu mi-aţi făcut nici un rău. Dar ştiţi că din cauza unei slăbiciuni a trupului, am binevestit vouă mai întâi, şi voi nu aţi dispreţuit încercarea mea, ce era în trupul meu, nici nu v-aţi scârbit, ci m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Hristos Iisus. Unde este deci fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, de ar fi fost cu putinţă, v-aţi fi scos ochii voştri şi mi i-aţi fi dat mie. Am ajuns deci vrăjmaşul vostru spunându-vă adevărul? Aceia vă râvnesc, dar nu cu gând bun; ci vor să vă despartă (de mine), ca să-i iubiţi pe ei. Dar e bine să râvniţi totdeauna binele, şi nu numai atunci când eu sunt de faţă la voi. O, copiii mei, pentru care sufăr iarăşi durerile naşterii, până ce Hristos va lua chip în voi! Aş vrea acum să mă găsesc la voi şi glasul să mi-l schimb, căci nu ştiu ce să cred despre voi! Spuneţi-mi voi, care vreţi să fiţi sub Lege, nu auziţi Legea?

Ev. Marcu 6, 45-53

În vremea aceea Iisus a îndemnat pe ucenicii Săi ca să intre în corabie şi să meargă înaintea Sa, de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El va da drumul mulţimii. Iar după ce le-a dat drumul, s-a dus în munte să se roage. Când s-a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar El era singur pe ţărm. Şi i-a văzut pe ucenici cum se munceau vâslind, căci vântul era împotriva lor; iar spre a patra strajă a nopţii, a venit la ei, umblând pe mare, şi voia să treacă pe lângă ei. Dar lor, când L-au văzut umblând pe mare, li s-a părut că este o nălucă şi au strigat tare, pentru că toţi L-au văzut şi s-au înfricoşat. Însă El îndată a vorbit cu dânşii, şi le-a zis: îndrăzniţi! Eu sunt, nu vă temeţi. Apoi s-a suit la ei în corabie şi a încetat vântul. Iar ei erau uimiţi peste măsură de mult şi se mirau între dânşii, pentru că nu pricepuseră nimic din minunea pâinilor, deoarece inima lor era împitrită. Şi trecând marea au venit în ţinutul Ghenizaretului.