Arhive autor: admin

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Miercuri, săptămâna a 25-a după Rusalii)

259874_main

Ap. II Tesaloniceni 2, 1-12

Fraţilor, în privinţa venirii Domnului nostru Iisus Hristos şi a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, să nu vă clintiţi degrabă cu mintea, nici să vă spăimântaţi, nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a şi sosit. Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu. Nu vă aduceţi aminte că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste lucruri? Şi acum ştiţi ce-l opreşte ca să nu se arate decât la vremea lui. Pentru că taina fărădelegii se şi lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte. Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide, cu suflarea gurii Sale, şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase, şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă ei n-au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască. Şi de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciunii, ca să fie osândiţi toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea.

Iisus Hristos - icoana imparateasca

Ev. Luca 12, 48-59

Zis-a Domnul: oricui i s-a dat mult, mult se va cere de la el; şi oricui i s-a încredinţat mult, se va cere de la el şi mai mult. Foc am venit să arunc pe pământ, şi cât aş vrea să fie acum aprins! Dar am un botez cu care trebuie să Mă botez; şi câtă nerăbdare am până când se va îndeplini! Vi se pare oare că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun vouă că nu, ci mai degrabă dezbinare. Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei. Se va dezbina tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei sale şi nora împotriva soacrei. A vorbit apoi mulţimilor, zicând: când vedeţi un nor ridicându-se dinspre apus, numaidecât ziceţi că vine ploaie mare; şi aşa este. Iar când vedeţi că suflă vântul de la miazăzi, atunci ziceţi că va fi zăpuşeală; şi aşa este. Făţarnicilor, faţa cerului şi a pământului ştiţi să o tâlcuiţi, dar vremea aceasta cum de n-o înţelegeţi? De ce dar de la voi înşivă nu judecaţi ce este drept? Iar când mergi cu pârâşul tău la dregător, pe cale nevoieşte-te să te scapi de el, ca nu cumva să te ducă la judecător, şi judecătorul să te dea temnicerului, iar temnicerul să te arunce în temniţă. Spun ţie că nu vei ieşi de acolo până când nu vei plăti cel din urmă ban.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Marţi, săptămâna a 25-a după Rusalii)

ag-theofanis-eglistos-b

 [II Tes. l, 10; 2, 2; Lc. 12, 42-48]

Pilda despre iconom ne înfăţişează cum trebuie să fie creştinul faţă de cele ale vieţii. Iconomul se îngrijeşte cu osârdie de datoria lui, însă cu inima nu se leagă de nimic, e liber de orice legături, de orice lucru este legat numai pe dinafară. Aşa trebuie să fie şi creştinul faţă de orice lucru lumesc. Dar este, oare, cu putinţă acest lucru? Cum să nu. Aşa cum poate exista evlavie de ochii lumii, fără cucernicie lăuntrică, poate exista şi îndeletnicire cu treburile lumii numai la arătare, fără ca inima să fie legată lăuntric de acestea. Dar atunci nu se vor preschimba toate legăturile dintre noi într-o formă lipsită de viaţă, nu va deveni totul rece ca o statuie de marmură? Nu. în mijlocul lucrurilor acestei vieţi va răsări o altă viaţă, mult mai atrăgătoare decât oricare îndestulare a acestei vieţi. Cele lumeşti vor rămâne, într-adevăr, numai o formă lipsită de viaţă, dar ceea ce va încălzi inima va ieşi dintr-un alt izvor – şi oricine bea din acest izvor nu va mai înseta. Dar atunci e mai bine să lăsăm toate baltă? De ce? Să ştii că lepădându-te în afară de toate, poţi fi legat cu inima de ele; iar nelepădându-le în afară, să fii liber de legături.
Fireşte, cel ce se va lepăda de toate si în afară poate mai lesne să-şi stăpânească inima. Alege dar ce ţi-e mai la îndemână; dar să-ţi păzeşti inima precum o cere Domnul!

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 236-237)

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Marţi, săptămâna a 25-a după Rusalii)

pavlos-3

Ap. II Tesaloniceni 1, 10-12; 2, 1-2

Fraţilor, mărturia noastră către voi a găsit crezare. Pentru aceasta, ne şi rugăm pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa şi să împlinească, cu putere, toată pornirea voastră spre bunătate şi orice lucrare a credinţei voastre, ca să se preaslăvească în voi numele Domnului nostru Iisus şi voi întru el, prin harul Dumnezeului nostru şi al Domnului Iisus Hristos.

În privinţa venirii Domnului nostru Iisus Hristos şi a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, fraţilor, să nu vă clintiţi degrabă cu mintea, nici să vă spăimântaţi, nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a şi sosit.

Hristos-Pantocrator

Ev. Luca 12, 42-48

Zis-a Domnul: cine este oare iconomul credincios şi înţelept pe care îl va pune stăpânul său peste slujitorii săi, ca să le dea partea lor de grâu la timpul cuvenit? Fericit este slujitorul pe care stăpânul lui îl va găsi făcând aşa, atunci când va veni. Adevărat vă spun vouă că-l va pune peste toate averile sale. Dacă însă slujitorul acela va zice în inima sa: stăpânul meu zăboveşte până să vină, şi va începe să bată pe slujitori şi pe slujitoare, să mănânce şi să bea, şi să se îmbete; va veni stăpânul slujitorului aceluia, în ziua când el nu se aşteaptă şi în ceasul când el nu ştie, şi-l va tăia din dregătorie şi-l va face părtaş cu necredincioşii. Acel slujitor, care a ştiut voia stăpânului său şi nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi cumplit bătut. Iar cel ce nu a ştiut şi a făcut lucruri vrednice de bătaie va fi bătut mai puţin. Căci oricui i s-a dat mult, mult se va cere de la el; şi oricui i s-a încredinţat mult, se va cere de la el şi mai mult.

PRIVEGHERE LA PRAZNICUL INTRĂRII MAICII DOMNULUI ÎN BISERICA (20/21 noiembrie 2015)

Vineri seara, 20 noiembrie, cu prilejul praznicului Intrarii Maicii Domnului in biserica, începând cu orele 22.00, se va săvârşi în Schitul Sfântul Gheorghe – Cloşca o priveghere de toată noaptea, după tipicul Sfântului Munte.

Anul acesta, cu prilejul acestui praznic marian,  avem bucuria de a o cinsti pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, având în mijlocul nostru copia după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Eleovritissa de la Mănăstirea Vatopedi, adusă din Sfântul Munte Athos, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Elaiovritissa 1

Privegherea va începe vineri seara, orele 22.00, cu Vecernia Mare cu Litie şi va continua fără întrerupere cu Utrenia, Ceasurile şi Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, până în zorii zilei de sâmbătă, în jurul orelor 6.

La sfârşitul privegherii se vor expune spre venerare cele mai scumpe odoare ale schitului: moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă şi ale Preacuviosului Părinte Ioachim Vatopedinul.

Persoanele, care doresc să participe la priveghere, pot face rezervări pentru microbuz la numerele de telefon:
0243.216.085,
0343.102.597,
0740.945.854,
0728.913.548,
0769.466.348
(Persoană de contact: Toader Lucreția)

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (Luni, săptămâna a 25-a după Rusalii)

_________________527bdaafc8956

[II Tes. 1, 1-10; Lc. 12,12-15; 22-31]

„Cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?”, a grăit Domnul către cel care îi cerea să judece între el şi fratele său. Apoi, a adăugat: „Nu vă îngrijiţi ce veţi mânca, ce veţi bea sau cu ce vă veţi îmbrăca; iar mai înainte a învăţat: „Lăsaţi morţii să-şi îngroape pe morţii lor”, în vreme ce altă dată a dat de înţeles că e mai bine pentru om să nu se însoare. Asta înseamnă că deprinderea luării aminte şi inimii creştinilor de toate cele lumeşti, precum şi eliberarea de gâlcevile şi legăturile lumeşti alcătuiesc una din trăsăturile duhului creştinesc. Faptul că Dumnezeu binecuvântează căsătoria şi o întăreşte ca legătură de nedespărţit, că înnoieşte porunca ce statorniceşte legăturile dintre părinţi şi copii nu şterge această trăsătură şi, păstrân-du-i însemnătatea înaintea autorităţii şi rânduielilor civile, nu le dă creştinilor
dreptul de a nu o păzi şi de a nu şi-o întipări în inimă. Pune faţă în faţă aceste fapte şi vei vedea că ai datoria de a-ţi păzi inima desprinsă de lume, în orişice împrejurări lumeşti te-ai afla. Dar cum se poate face asta? Hotărăşte tu singur prin viaţa ta: în asta stă toată înţelepciunea practică. Domnul ne îndrumă la dezlegarea acestei întrebări prin următoarea regulă: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu”. Toată grija ta să fie ca Dumnezeu să împărătească în inima ta şi toate cele lumeşti îşi vor pierde atunci vraja care te leagă şi te îngreunează. Atunci, în vreme ce te îndeletniceşti cu treburile din afară, lăuntrul tău, inima ta vor fi stăpânite de cu totul altceva. Dacă te vei hotărâ însă a tăia şi ultimile legături cu cele lumeşti, nu vei fi în pierdere: te vei apropia de ţelul pe care ţi-l dă credinţa în Hristos.

 (Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 234-235).

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Luni, săptămâna a 25-a după Rusalii)

moaste-sf-pavel

 Ap. II Tesaloniceni 1, 1-10

Pavel, Silvan şi Timotei, Bisericii tesalonicenilor, întru Dumnezeu, Tatăl nostru, şi întru Domnul Iisus Hristos: Har vouă şi pace, de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos. Datori suntem, fraţilor, să mulţumim pentru voi pururea lui Dumnezeu, precum se cuvine, fiindcă mult creşte credinţa voastră şi dragostea fiecăruia dintre voi toţi prisoseşte, a unuia faţă de altul, încât noi înşine ne lăudăm, cu voi, în Bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi credinţa voastră, în toate prigonirile voastre şi în strâmtorările pe care le suferiţi. Ele sunt o dovadă a dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, ca să vă învredniciţi de împărăţia lui Dumnezeu, pentru care şi pătimiţi, de vreme ce drept este înaintea lui Dumnezeu să răsplătească cu necaz celor ce vă necăjesc pe voi, iar vouă, celor necăjiţi, să vă dea odihnă, împreună cu noi, la arătarea Domnului Iisus din cer, cu îngerii puterii Sale, în văpaie de foc, osândind pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu şi pe cei ce nu se supun Evangheliei Domnului nostru Iisus. Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veşnică de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui, când va veni să Se preamărească întru sfinţii Săi şi să fie privit cu uimire de către toţi cei ce au crezut, pentru că mărturia noastră către voi a găsit crezare în ziua aceea. 

Mantuitorul pe tron de Heruvimi

Ev. Luca 12, 13-15; 22-31

În vremea aceea, când învăţa Iisus, cineva a zis către El din mulţime: Învăţătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moştenirea. Dar Iisus i-a răspuns: omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi? Apoi a zis către ei: păziţi-vă şi vă feriţi de lăcomia de avere, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul ce-l are din avuţiile sale.

Pentru aceasta zic vouă: nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră, ce veţi mânca; nici pentru trupul vostru, cu ce vă veţi îmbrăca. Căci viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul decât haina. Uitaţi-vă la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici hambare, şi Dumnezeu îi hrăneşte; cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările! Şi cine dintre voi, oricât şi-ar pune el mintea, poate să adauge la statura sa un cot? Deci, dacă nu puteţi să faceţi nici ce este mai puţin, ce vă mai îngrijiţi de celelalte? Priviţi la crini cum cresc: nici nu torc, nici nu ţes. Totuşi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea sa, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Şi de vreme ce iarba, care este astăzi în câmp, iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu aşa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nici voi deci să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea; şi să nu fiţi neliniştiţi din pricina aceasta, căci după toate acestea se străduiesc păgânii lumii acesteia. Părintele vostru ştie însă că voi aveţi nevoie de acestea. Aşadar, cautati Împărăţia lui Dumnezeu şi toate acestea se vor adăuga vouă.

PROGRAMUL LITURGIC LA DUMINICA A 25-A DUPĂ RUSALII (A SAMARINEANULUI MILOSTIV)

Sâmbătă după-amiază, 14 noiembrie 2015, începând cu orele 16.00, se va  oficia Ceasul 9 şi Vecernia.
Duminică, 15 noiembrie, începând cu orele 7.00, se vor săvârşi in biserica schitului Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile, iar de la orele 9.30  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur.

La Chinonic se va canta Paraclisul Maicii Domnului în fața icoanei Maicii Domnului – Eleovritissa (Izvorâtoarea de untdelemn),

Elaiovritissa 1

iar după otpustul Dumnezeieştii Liturghii se vor scoate spre venerare cele mai preţioase odoare ale schitului – moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi ale Cuviosului Ioachim Vatopedinul și se vor citi rugăciuni de dezlegare şi la toată trebuinţa.

Pelerinii prezenţi la sfintele slujbe vor fi invitaţi să servească o gustare în trapeza schitului.

Credincioşii, care vor să participe la sfintele slujbe, pot face rezervări pentru microbuz la numerele de telefon:

  
 0343.102.597,
0740.945.854,
0728.913.548,
0769.466.348
(Persoană de contact: Toader Lucretia) 

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Sâmbătă, săptămâna a 24-a după Rusalii)

x_19fef619 [II Cor. 11, 1-6; Lc. 9,1-6 ]

„Si i-a trimis (pe Sfinţii Apostoli) să propovăduiască împărăţia lui Dumnezeu.” Atunci numai în Palestina, iar apoi în întreaga lume. Propovăduirea începută atunci nu încetează până azi. În fiecare zi auzim ceea ce Sfinţii Apostolii ne-au predanisit de la Domnul în Evanghelie şi în scrierile apostoleşti. Timpurile nu fac nici o deosebire: îi auzim pe Sfinţii Apostoli şi pe Domnul însuşi ca şi cum ar fi înaintea noastră, iar puterea care lucra în ei lucrează până acum în Biserica lui Dumnezeu. Pe nici un credincios nu îl lipseşte Domnul de ceva: ceea ce aveau cei dintâi au şi cei de pe urmă. Credinţa aşa a cugetat dintotdeauna şi aşa cugetă în continuare; dar a venit cugetarea deşartă si a despărţit ceea ce este de ceea ce a fost. I s-a părut aici o prăpastie atât de mare, că a început să i se învârtă capul, ochii i s-au împăienjenit şi Domnul dimpreună cu Sfinţii Apostoli s-au cufundat pentru ea într-un întuneric ce i se pare de nepătruns. După faptă şi răsplată: să culeagă roadele a ceea ce a semănat; nu e în ea decât prăbuşire a duhului. Nu putem tăgădui că nu simţământul ei de împotmolire în întuneric şi nevedere a luminii nu este mincinos – dar cine e de vină? Singură s-a băgat în ceaţă şi continuă să facă acest lucru. Până acum n-a dovedit cu nimic că nu putem socoti cuvântul Scripturii drept cuvântul adevărat al Sfinţilor Apostoli şi al Domnului însuşi – nu ştie decât să ţipe întruna: „nu văd, nu văd!” Credem, credem că nu vezi! Dar încetează a mai vomita din tine ceaţă – atmosfera din jurul tău se va aerisi, lumina lui Dumnezeu se va putea arăta si vei începe să vezi. „Dar asta ar însemna să încetez a fi eu însumi!” Iată care-i necazul! Hai, termină; celorlalţi o să fie mai liniştiţi. „Nu, asta nu se poate. Eu trebuie să dăinui până la sfârşitul veacului, ba vor apărea unii încă mai iscusiţi ca mine. Am prins început în cea dintâi minte zidită, dinainte de întemeierea lumii, si câtă vreme dăinuie această lume voi sufla ca viforul peste cărările adevărului şi voi ridica împotriva lui un stâlp de praf.” Dar nu vezi că te întuneci doar pe tine, iar în jurul tău totul e luminat? „Nu, tot o să arunc eu praf în ochii cuiva; şi dacă nu, măcar să ştie cine sunt eu. Nu o să tac niciodată, iar voi, cu adevărul vostru, n-o să-mi închideţi gura.” Dar cine nu ştie asta? Toţi ştiu că titlul tău de glorie e încăpăţânarea cu care o ţii pe-a ta în ciuda tuturor dovezilor vădite care îţi dau în vileag minciuna. Tu eşti hula împotriva Duhului Sfânt; ca atare, să te aştepţi la împlinirea osândei pe care ţi-a dat-o Domnul însuşi. 

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 234-235) .

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Sâmbătă, săptămâna a 24-a după Rusalii)

pavel_apostolul

Ap. II Corinteni 11, 1-6

Fraţilor, de mi-aţi îngădui puţină neînţelepţie! Dar îmi şi îngăduiţi, căci vă râvnesc pe voi cu râvna lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit unui singur bărbat, ca să vă înfăţişez lui Hristos fecioară neprihănită. Dar mă tem ca nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva în viclenia lui, tot aşa să se abată şi gândurile voastre de la curăţia şi nevinovăţia cea în Hristos. Căci dacă cel ce vine vă propovăduieşte un alt Iisus, pe Care nu L-am propovăduit noi, sau luaţi alt Duh, pe Care nu L-aţi luat, sau altă Evanghelie, pe care nu aţi primit-o, voi l-aţi îngădui foarte bine. Dar eu socotesc că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei mai de frunte dintre apostoli. Şi chiar dacă sunt neiscusit în cuvânt, nu însă în cunoştinţă, ci v-am dovedit-o în totul faţă de voi toţi.

download

Ev. Luca 9, 1-6

În vremea aceea, chemând pe cei doisprezece ucenici ai Săi, Iisus le-a dat putere şi stăpânire peste toţi diavolii şi putere să vindece bolile. Şi i-a trimis să propovăduiască împărăţia lui Dumnezeu şi să tămăduiască pe cei bolnavi; şi a zis către dânşii: să nu luaţi nimic pe cale: nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani, şi nici câte două haine să nu aveţi. În care casă veţi intra, acolo să rămâneţi şi de acolo să plecaţi. Iar unde nu vă vor primi, ieşind din oraşul acela, să scuturaţi praful de pe picioarele voastre, spre mărturie împotriva lor. Ei au plecat şi au mers prin sate, binevestind şi tămăduind pretutindenea.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (Vineri, săptămâna a 24-a după Rusalii)

___20110122_2033407969

 [I Tes. 5, 9-13, 24-28; Lc. 12, 2-12]

„Nu vă temeţi de cei care ucid trupul şi după aceasta n-au ce să mai facă. Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: Temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă zic vouă, de acela să vă temeţi.” Cea mai mare frică a noastră este moartea. Domnul spune, însă, că frica de Dumnezeu trebuie să fie mai mare decât frica de moarte. Atunci când împrejurările cer fie să ne pierdem viaţa, fie să ne împotrivim imboldurilor fricii de Dumnezeu, mai bine să mori decât să treci peste frica de Dumnezeu; fiindcă dacă treci peste frica de Dumnezeu, după moartea trupească, de care oricum nu ai să scapi, o altă moarte, mult mai cumplită decât cele mai cumplite morţi trupeşti. Dacă am avea mereu în minte acest lucru, frica de Dumnezeu nu ar slăbi nicicând în noi şi n-am săvârşi nici un fel de fapte potrivnice fricii de Dumnezeu. Să presupunem că ne tulbură patimile, întărâtându-se ele, conştiinţa, îmboldită de frica de Dumnezeu, cere să le stăm împotrivă; a nu face pe placul patimilor pare că e totuna cu despărţirea de viaţă, cu omorârea trupului. Ca atare, când iau naştere aceste simţiri smintitoare şi încep să clatine conştiinţa, grăbeşte-te să deştepţi în tine frica de Dumnezeu şi frica de judecata lui Dumnezeu cu toate urmările ei. Atunci, ameninţarea morţii mai cumplite va alunga ameninţarea morţii mai puţin cumplite şi îţi va fi uşor să aperi cerinţele datoriei şi ale conştiinţei. Iată cum se împlineşte spusa înţeleptului: „Aminteşte-ţi cele mai de pe urmă ale tale, şi în veac nu vei păcătui”.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia,  București, 2011, p. 233-234)