Sfântul provenea dintr-o familie de negustori din Valdai. Împreună cu el s-au nevoit puțini ucenici (nu mai mult de 10 frați).

Cuviosul Nicandru s-a remarcat printr-o viață aspră de post, rugăciune neîncetată și muncă fizică, oferind o pildă vie de sfințenie comunității sale. 

După trecerea sa la cele veșnice (la 15/28 martie 1603), trupul său a fost înmormântat în incinta mănăstirii. Ulterior, moaștele sale au fost sub pardoseala bisericii, devenind cunoscute în popor pentru nenumăratele minuni.

În anul 1764, în timpul reformelor secularizării din Imperiul Rus, schitul a fost desființat, biserica mănăstirii devenind biserică de parohie (unde exista un paraclis închinat Sfântului Nicandru), iar în jurul ei s-a format satul Nikandrovo.

În istoria recentă (iunie 2026), s-a marcat întoarcerea festivă și oficială a sfintelor sale moaște la Mănăstirea de Maici „Sfânta Treime” din satul Nikandrovo, zi stabilită local ca sărbătoare a aflării moaștelor sale.

• 15 / 28 martie (ziua trecerii sale la cele veșnice).

• 4 noiembrie.

• Duminica a 3-a după Rusalii, în cadrul Soborului Sfinților din Novgorod.

Un fragment din sfintele sale moaște poate fi venerat în Mănăstirea Cloșca din județul Constanța.