Marţi [II Cor. 8,16; 9, 5; Mc. 3,13-19]

Domnul i-a ales pe Apostoli „ca să fie cu El şi să-i trimită să propovăduiască şi să aibă putere să vindece bolile şi să alunge demonii”. Si orice creştin este ales spre a săvârşi fapte asemănătoare: să fie neîncetat cu Domnul prin neîncetata aducere aminte de El, prin propovăduirea şi împlinirea poruncilor Lui, fiind gata a-şi mărturisi credinţa în El. Acolo unde se săvârşeşte acest fel de mărturisire, el va fi o propovăduire răsunătoare pentru cei ce ascultă. Orice creştin are puterea de a vindeca bolile, nu pe cele străine, ci pe ale sale; şi nu pe cele trupeşti, ci pe cele sufleteşti: poate să izgonească demonii, să alunge gândurile rele semănate de către aceştia şi să înăbuşe întărâtările patimi- lor pe care ei le aţâţă. Fă astfel şi vei fi un apostol, plinitor al lucrării pentru care te-a ales Domnul, săvârşitor al apostolici tale. Atunci când împlineşti cu bine toate acestea, poate că Domnul îţi va da şi o chemare deosebită: să mântuieşti pe alţii – după ce te vei fi mântuit pe tine însuţi, şi să ajuţi pe cei ispitiţi – după ce vei fi trecut tu însuţi prin toate ispitirile, toate experienţele binelui şi răului. Dar deocamdată, treaba ta e să te osteneşti cu tine însuţi: pentru asta ai fost deja ales; restul e în mâna lui Dumnezeu. Cel ce se smereşte va fi înălţat.