Articol evidențiat

SFÂNTA EVANGHELIE DIN SFÂNTA ŞI MAREA MARŢI

Sf.-Ap.-si-Ev.-Matei-

Ev. Matei 24, 36-51; 25, 1-46; 26, 1-2

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: de ziua şi de ceasul acela, nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl Meu singur. Cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Căci precum era în zilele cele dinainte de potop, când oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi; tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Atunci din doi care vor fi în câmp, unul se va lua şi altul se va lăsa. Din două care vor măcina la moară, una se va lua şi alta se va lăsa. Deci privegheaţi, căci nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. Însă să ştiţi aceasta că, de-ar şti stăpânul casei în care ceas din noapte va veni furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. Pentru aceasta şi voi fiţi gata, căci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi. Cine este, oare, slujitorul cel credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpânul său peste slujitorii săi, ca să le dea hrană la vreme? Fericit este slujitorul acela pe care, venind stăpânul său, îl va găsi făcând aşa. Adevărat vă spun vouă că îl va pune peste toate averile sale. Dacă însă slujitorul acela, fiind rău, va zice în inima sa: stăpânul meu va întârzia, şi va începe să bată pe tovarăşii săi şi să mănânce şi să bea cu beţivii, va veni stăpânul slujitorului aceleia în ziua în care nu se aşteaptă şi în ceasul în care nu se gândeşte, şi-l va tăia din dregătorie şi-l va face părtaş cu făţarnicii. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Atunci se va asemăna împărăţia cerurilor cu zece fecioare care, luându-şi candelele lor, au ieşit în întâmpinarea Mirelui. Cinci însă dintre ele erau înţelepte, iar cinci nebune. Cele nebune, luându-şi candelele lor, n-au luat cu ele untdelemn; iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, o dată cu candelele lor. Dar întârziind Mirele, au aţipit toate şi au adormit. Iar la miezul nopţii s-a făcut strigare: iată, Mirele vine; ieşiţi în întâmpinarea Lui! Atunci s-au deşteptat toate acele fecioare şi şi-au împodobit candelele lor. Iar cele nebune au zis celor înţelepte: daţi-ne din untdelemnul vostru, căci se sting candelele noastre. Dar cele înţelepte au răspuns, zicând: pentru ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă, mai bine duceţi-vă la cei ce vând şi vă cumpăraţi. Dar, plecând ele să cumpere, a venit Mirele şi cele care erau gata au intrat cu El la nuntă şi s-a închis uşa. Iar mai pe urmă au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă. Dar El, răspunzând, a zis: adevărat vă spun vouă: nu vă cunosc pe voi. Drept aceea, privegheaţi căci nu ştiţi ziua, nici ceasul, în care va veni Fiul Omului. Căci în acelaşi chip un om oarecare, plecând departe, a chemat slujitorii săi şi le-a încredinţat averea sa: unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui, apoi a plecat. Îndată cel care primise cinci talanţi s-a dus şi a neguţătorit cu ei şi a făcut alţi cinci talanţi. Tot aşa şi cel cu doi a dobândit şi el alţi doi. Iar cel care primise un talant s-a dus şi a săpat în pământ ascunzând argintul stăpânului său. Dar, după multă vreme, s-a înapoiat stăpânul acelor slujitori şi le-a cerut socoteala. Apropiindu-se cel care primise cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: stăpâne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Iar stăpânul său i-a zis: bine, slujitor bun şi credincios, peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intră în bucuria stăpânului tău. Apropiindu-se şi cel care primise doi talanţi, a zis: stăpâne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi am dobândit cu ei. Stăpânul său i-a zis: bine, slujitor bun şi credincios, peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intră în bucuria stăpânului tău. Apoi, apropiindu-se cel care primise un talant, a zis: stăpâne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai vânturat. De aceea m-am temut şi m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ia-ţi ce este al tău. Iar stăpânul său, răspunzând, i-a zis: slujitor viclean şi leneş, ai ştiut că secer unde n-am semănat şi că adun de unde n-am vânturat? Pentru aceasta se cuvenea ca tu să fi dat banii mei schimbătorilor de bani şi eu, venind, mi-aş fi luat înapoi ce este al meu, cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi. Căci tot celui care are i se va da şi-i va prisosi; iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are; iar pe slujitorul cel netrebnic aruncaţi-l în întunericul cel mai dinafară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Iar când va veni Fiul Omului în slava Sa şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe scaunul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile; şi-i va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre; şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Sa: veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi căutat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit, sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: adevărat vă spun vouă că, întrucât aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai Mei prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci va zice şi celor de-a stânga Sa: duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care este pregătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit Ţie? El însă le va răspunde şi le va zice: adevărat vă spun că, întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la chinuri veşnice, iar drepţii la viaţă veşnică. Iar, după ce a sfârşit toate cuvintele acestea, a zis Iisus către ucenicii Săi: ştiţi că peste două zile vor fi Paştile şi Fiul Omului se va da să se răstignească.

Articol evidențiat

TÂLCUIREA EVANGHELIEI DIN SFÂNTA ȘI MAREA MARȚI

Sf Teofan Zavoratul

[Mt. 24,36; 26,2]

Acum, poporul, preoţii şi mai-marii iudeilor ascultă pentru cea din urmă oară cuvântul Domnului în templu, si acest cuvânt a fost atotcuprinzător: a cuprins toate cele trecute, cele de faţă si cele viitoare. Prin întrebarea privitoare la Ioan, Domnul a dat să se înţeleagă că El este Mesia Cel adevărat; prin pilda celor doi fii, a arătat că iudeii vor fi lepădaţi, iar în locul lor vor fi chemaţi păgânii; prin pilda lucrătorilor viei le-a spus că pe cei lepădaţi îi aşteaptă pierzarea; prin pilda nunţii fiului de împărat a învăţat că şi dintre cei ce vor veni la Dânsul nu toţi vor fi vrednici, ci se vor arăta unii pe care pe bună dreptate îi va arunca în întunericul cel mai din afară; răspunzând la întrebările privitoare la dajdia către cezarul şi la cea dintâi poruncă, precum şi prin cuvântarea de osândă arată trăsăturile proprii vieţii mântuitoare; în fine, luând deoparte pe ucenici, le-a prevestit nenorocirile viitoare ale Ierusalimului şi le descoperă taina venirii Sale celei de-a doua. Ar fi fost de ajuns pentru cineva să asculte toate acestea cu luare-aminte, pentru a se încredinţa că El este adevăratul Mântuitor al lumii – Hristosul şi să se supună poruncilor şi învăţăturii Lui. Până în ziua de azi, citirea capitolelor din Evanghelie privitoare la tot ce s-a întâmplat în ziua aceea este cel mai puternic mijloc de a învia credinţa în Domnul şi, deşteptând în creştin conştiinţa a ceea ce trebuie să fie şi trebuie să aştepte el, de a-i înfierbânta râvna, arătându-l mărturisitor al Domnului nu doar cu gura, ci şi cu fapta.

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

Articol evidențiat

LUMINĂ LINĂ… (14 aprilie 2019)

Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase, venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu; vrednic ești în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel de dai viață, pentru aceasta lumea Te slăvește.

Φώς ιλαρόν αγίας δόξης αθανάτου Πατρός, ουρανίου, αγίου, μάκαρος, Ιησού Χριστέ, ελθόντες επί την ηλίου δύσιν, ιδόντες φώς εσπερινόν, υμνούμεν Πατέρα, Υιόν και Άγιον Πνεύμα, Θεόν. Άξιόν σε εν πάσι καιροίς, υμνείσθαι φωναίς αισίαις, Υιέ Θεού, ζωήν ο διδούς· Διό ο κόσμος σε δοξάζει. (Gr.)

O Gladsome Light of the holy glory of the Immortal Father, heavenly, holy, blessed Jesus Christ. Now we have come to the setting of the sun and behold the light of evening. We praise God: Father, Son, and Holy Spirit. For it is right at all times to worship Thee with voices of praise, O Son of God and Giver of Life, therefore all the world glorifies Thee. (En.)

Lumină lină (gr. Φως Ιλαρόν) este o veche cântare scrisă inițial în greaca koiné (limba greacă populară, folosită şi la scrierea Evangheliilor). Este cel mai vechi imn creștin cunoscut, în afara textului biblic, și care este folosit până în zilele noastre. Acest imn este cântat, în Biserica Ortodoxă, la slujba Vecerniei.

Prima sursă scrisă în care această cântare a fost păstrată, sub pana unui autor anonim, sunt Constituțiile Apostolice, scrise spre sfârșitul secolului al III-lea, începutul secolului al IV-lea d.Hr., în cadrul unui grup de cântări de dimineață, seară, înainte de masă sau seara, la momentul aprinderii lumânărilor. Lumină lină se cânta la momentul aprinderii lumânărilor, seara, fiind cunoscut și sub numele de Cântarea la aprinderea lumânărilor. Deși cuvintele a trei dintre celelalte imnuri sunt preluate din Scriptură sau altele care au fost datate spre anul 150 d.Hr., Lumină lină este prima cântare considerată a fi un imn în sensul modern al cuvântului. În orice caz, este primul exemplu complet în acest sens. Este mult mai ritmat decât altele și este împărțit în doisprezece versuri a câte 4, 6, 8, 9, 10 și 11 silabe pe vers (în versiunea greacă). Sfântul Vasile cel Mare (cca. 330 – 1 ianuarie 379) vorbește despre cântarea imnului Lumină lină ca despre una dintre tradițiile foarte îndrăgite ale Bisericii, la acea dată imnul fiind considerat deja vechi (există însă și voci care atribuie Sfântului Vasile însuși compunerea acestui imn).

La vremea aceea, în Ierusalim o candelă rămânea pururea aprinsă în mormântul gol al Mântuitorului, strălucirea ei fiind un simbol al luminii vii a lui Hristos. Atunci când creștinii se adunau la rugăciune era cântat acest imn, iar la ceremonia numită a aprinderii luminilor, această candelă era scoasă din Mormânt, această singură lumină strălucitoare chemând Biserica să Îl cinstească pe Domnul Cel înviat din morți.

Unii cred că acest imn a fost compus de Atinoghen, un sfânt despre care nu se știe când a trăit, dar a cărui pomenire se face la 16 iulie, și care ar fi alcătuit această cântare în timp ce era dus spre a fi martirizat. Sfântul este adesea reprezentat în chipul unui episcop bătrân, iar alături de el călăul cu un braț paralizat până ce acela va fi sfârșit cântarea. Martirologiul roman relatează: „În Pont, [este celebrată] ziua Sfântului Atinoghen, [care a fost] un teolog vârstnic, care, atunci când era pe cale să primească mucenicia prin foc, a cântat un imn de bucurie, pe care l-a lăsat în scris ucenicilor săi”. Este probabil unul și același cu episcopul care a pătimit în Sevastia Armeniei împreună cu zece ucenici ai săi, în vremea persecuțiilor lui Dioclețian, pe data de 16 iulie, astfel că se poate aprecia că a trecut la Domnul în jurul anului 305 d.Hr.

Se crede că Sfântul Sofronie al Ierusalimului (634-638 d.Hr.), care a fost cunoscut ca imnograf, a revizuit această cântare.

Articol evidențiat

12 dec. 2018: Incendiul de la Schitul Sf. Gheorghe – Cloșca, jud. Constanța ȋn imagini (Video & Foto)

Pe 12 dec. 2018, în jurul orelor 7 dimineață, la singurul corp de chilii al Schitului „Sfântul Gheorghe”, sat Cloșca, comuna Horia, județul Constanța, în urma unui scurt circuit, a izbucnit un incendiu devastator.

S-a intervenit cu 11 pompieri, două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD.

Tot acoperișul, pe o suprafață de cca 300 mp, a ars, iar cele cinci chilii și punctele sanitare au fost avariate în așa măsură încât ele nu mai pot fi folosite.

Monahii locuiesc, se nevoiesc și se odihnesc în biserică și într-o rulotă împrumutată. 

Pentru cei care doresc să ajute la reconstruirea chiliilor prin donații, datele bancare ale Schitului „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” sunt următoarele: 

Denumire: SCHITUL SF. MARE MUCENIC GHEORGHE;

Cod de identificare fiscală: 278 99 325;

Cont bancar (IBAN): RO 59 BRD E140 SV 303 703 11400.

COD SWIFT: BRDEROBUXXX

Telefon: 0721045424

Stareț: Protos. Leontie

E-mail: teostirict@yahoo.com

Facebook: Leontie Fusa

Articol evidențiat

CONFECȚIONĂM URMĂTOARELE LITOGRAFII CU CHIPUL MAICII DOMNULUI:

Dimensiunile standard sunt: A3  (30 lei/buc.), A4 (20 lei/buc.), A5 (15 lei/buc), A6 (10 lei/buc) și A7 (8 lei/buc). Pentru alte dimensiuni, scrieți-ne pe adresa de e-mail teostirict@yahoo.com sau contactați-ne telefonic  la nr. 0721 045 424.

Vă rugăm să ne sprijiniți rucodelia prin comenzi!
Mulțumim.

Hristos-Domnul, Cel minunat întru sfinți, să vă umple de slava pe care a dăruit-o sfinților Săi care din veac I-au bineplăcut!

STAREȚ,

Protosinghel Leontie

împreună cu frații mei cei întru Hristos

Articol evidențiat

CONFECȚIONĂM ICOANE PE LEMN (LITOGRAFII) LA COMANDĂ!

Nectarie

Doamne, ajută!

Iubiți credincioși din satul Cloșca și evlavioși pelerini și închinători ai smeritului nostru locaș mănăstiresc,

Cu înalta binecuvântare a Înaltpreasfințitului Părintelui nostru Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, monahii nevoitori în Schitul Sf. Gheorghe – Cloșca, confecționează la comandă icoane pe lemn (litografii), de orice dimensiune, ce pot reprezenta chipuri sau scene sfinte din bogata și variata tematică a iconografiei ortodoxe: Sfânta Treime, Domnul Hristos, Maica Domnului, praznice, orice sfânt sau sfântă (sfinți mai puțin cunoscuți, al căror nume îl purtați), sobor de sfinți, sfinții arhangheli și îngeri, scene din Viețile Sfinților, pildele Mântuitorului, etc.

Dimensiunile standard sunt: A3  (30 lei/buc.), A4 (20 lei/buc.), A5 (15 lei/buc), A6 (10 lei/buc) și A7 (8 lei/buc). Pentru alte dimensiuni, scrieți-ne pe adresa de e-mail teostirict@yahoo.com sau contactați-ne telefonic  la nr. 0721 045 424.

Vă rugăm să ne sprijiniți rucodelia prin comenzi!
Mulțumim.

Hristos-Domnul, Cel minunat întru sfinți, să vă umple de slava pe care a dăruit-o sfinților Săi care din veac I-au bineplăcut!

STAREȚ,

Protosinghel Leontie

împreună cu frații mei cei întru Hristos

23 aprilie: Canon de rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (2)

Troparul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, glasul al 4-lea:

Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci ocrotitor, celor bolnavi doctor, împăraţilor ajutător, purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântu­iască sufletele noastre.

 Troparul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, glasul al 4-lea:

Cu nevoinţă bună te-ai nevoit prin credinţă, purtătorule de chinuri al lui Hristos şi păgânătatea chinuitorilor ai mustrat şi jertfă bine primită lui Dumnezeu te-ai adus. Pentru aceasta şi cunună de biruinţă ai luat; şi cu rugăciunile tale, sfinte, tuturor le dai iertare de greşeli. Continuă să citești

23 aprilie: Canon de rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (1)

Troparul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, glasul al 4-lea:

Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci ocrotitor, celor bolnavi doctor, împăraţilor ajutător, purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântu­iască sufletele noastre.

 Troparul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, glasul al 4-lea:

Cu nevoinţă bună te-ai nevoit prin credinţă, purtătorule de chinuri al lui Hristos şi păgânătatea chinuitorilor ai mustrat şi jertfă bine primită lui Dumnezeu te-ai adus. Pentru aceasta şi cunună de biruinţă ai luat; şi cu rugăciunile tale, sfinte, tuturor le dai iertare de greşeli. Continuă să citești

23 aprilie: Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință

Condac 1:

Multnevoitorului al lui Hristos Ma­re­lui Mucenic Gheorghe, acum toți din su­flet să-i cântăm, lăudându-l pe el în sfințitele locașuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mu­cenicilor; și ca unui apărător al credincioșilor și ajutător, cu credință să-i cân­tăm: Bucură-te, purtă­torule de biruință, mare mucenice Gheorghe! Continuă să citești

TÂLCUIREA EVANGHELIEI DIN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI

46d17abc6e156565e18741b93f139522

Sfânta și Marea Luni 

Mt. 24, 3-35

Domnul merge la patima cea de voie. Se cade să-L însoţim şi noi. Aceasta este datoria oricui mărturiseşte că prin puterea patimilor lui Hristos a devenit ceea ce e acum şi care trage nădejde să primească o moştenire atât de mare şi de slăvită, cum nimeni nu şi-ar putea măcar închipui. Dar cum să-L însoţim? Prin gând, prin simţire. Mergi cu mintea în urma Domnului ce pătimeşte, şi cu ajutorul cugetării scoate, din orice, gânduri în stare să îţi străpungă inima si s-p facă să simtă pătimirile suferite de Domnul! Pentru a face aceasta mai cu spor, trebuie să devii tu însuţi pătimi-tor prin micşorarea simţitoare a hranei si a somnului şi prin mărirea ostenelii statului în picioare şi îngenuncherilor. Plineşte tot ce face Sfânta Biserică şi vei fi un bun însoţitor al Domnului pe drumul patimilor.

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)