Arhive autor: admin

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (5 septembrie 2015)

Lasă un răspuns

pavel_apostolul

Ap. I Corinteni 4, 1-5

Fraţilor, aşa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos şi ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. Iar la iconomi mai ales, se cere ca fiecare să fie aflat credincios. Dar mie prea puţin îmi este că sunt judecat de voi sau de vreo omenească judecată de toată ziua; fiindcă nici eu nu mă judec pe mine însumi. Căci nu mă ştiu vinovat cu nimic, dar nu întru aceasta m-am îndreptat. Cel care mă judecă pe mine este Domnul. De aceea, nu judecaţi ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse ale întunericului şi va vădi sfaturile inimilor. Şi atunci fiecare va avea de la Dumnezeu lauda.

loveofjesuschris

Ev. Matei 23, 1-12

În vremea aceea a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi, zicând: pe scaunul lui Moise au şezut cărturarii şi fariseii. Deci toate câte vă vor zice vouă să păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor nu faceţi, căci ei zic, dar nu fac. Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. Toate faptele lor le fac ca să fie văzuţi de oameni: îşi lăţesc filacteriile şi-şi măresc ciucurii de la poalele hainelor; le place să stea în capul mesei la ospeţe şi pe scaunele cele dintâi în sinagogi, şi să li se închine lumea prin târguri şi să-i numească oamenii: rabi, rabi. Voi însă să nu vă numiţi rabi, căci Învăţătorul vostru este unul singur, Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi. Nici tată să nu numiţi pe pământ, căci Tatăl vostru Unul este, Cel din ceruri. Să nu vă numiţi nici învăţător, căci Învăţătorul vostru este unul singur, Hristos. Iar cel care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru; căci cine se va înălţa pe sine se va smeri; iar cine se va smeri pe sine se va înălţa.

5 septembrie 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

Lasă un răspuns

sf-theofan-zavoratul1

Sâmbătă [I Cor. 4, 1-5; Mt. 23, 1-12]

„Care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru.” Măreţia se măsoară, după cuvântul Domnului, nu după neam, nici după putere, nici după înzestrare, ci după ştiinţa de a face bine celorlalţi. Cel ce lucrează mai neobosit şi mai mult în această privinţă, acela este cel mai mare. Aşa cum într-o familie capul îşi ia asupră-şi grijile întregii familii, iar cinstirea şi întâietatea lui stau în a-i odihni pe toţi şi a face în aşa fel ca tuturor să le fie bine, şi în obştea creştină cel ce voieşte a fi cap trebuie să ia asupră-şi, pe de-a-ntregul, grija ca toţi să aibă mulţumire în Hristos în locul din obşte pe care se află şi în lucrarea pe care şi-a ales-o. Cel mai bine însă este aşa: leapădă orice gând de întâietate şi pune în inima ta grija de a sluji cât mai mult binelui celor care te înconjoară, şi vei fi mare în ochii lui Dumnezeu şi poate că, de asemenea, în sufletul oamenilor. Dacă toţi mai-marii ar face din această lege a lui Hristos lege a conştiinţei lor, ce bunăstare şi mulţumire s-ar înstăpâni îndată printre noi! Din păcate însă, cei mai mulţi dintre noi, ajungând în fruntea obştii, încep degrabă să se slujească pe sine şi propriile interese, cerând mai întotdeauna slugi, în loc să slujească ei celorlalţi; iar conştiinţa şi-o amăgesc împlinindu-şi cu bine treburile oficiale. Din pricina asta sunt o mulţime de şefi, dar binele nu mai răsare printre noi şi toate instituţiile bune nu aduc binele ce se aşteaptă de la ele.

4 Septembrie – Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Vavila, Episcopul Antiohiei

Lasă un răspuns
sfantul-mucenic-vavila_0

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Vavila, Episcopul Antiohiei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea 1, glasul al 6-lea.

Irmosul:

Ca pe uscat umblând Israel, cu picioarele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: lui Dumnezeu cântare de biruinţă să-I cântăm.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Marea Roşie a sângiurilor tale, asemenea cu Moise trecând-o fără de valuri, Sfinte Vavila Fericite, grăiai: să cântăm lui Dumnezeu cântare de biruinţă.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dragostea celor pământeşti supunând-o tu dragostei celei Dumnezeieşti, ai defăimat viaţa Sfinte Vavila, Fericite, sârguindu-te a vedea Frumuseţea lui Hristos.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul ce doreai Treimea Cea mai presus de Dumnezeire, ai murit împreună cu trei prunci, Sfinte Vavila Fericite, lui Hristos dându-ţi sufletul pentru dragostea Lui.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Primind pe Ziditorul tău, Cel Ce Însuşi a voit a Se Întrupa din pântecele tău fără de sămânţă, Preacurată, mai presus de gând te-ai arătat Stăpână a zidirilor.

 

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Nu este Sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu este Sfânt ca Tine, Doamne, Dumnezeul meu, Cel Ce ai înălţat funtea credinciosului tău Sfântului Vavila şi l-ai încununat cu cununa mărturisirii Tale.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Putere mucenicilor s-a făcut Crucea Ta, întărind pe prunci împreună cu Lăudatul Vavila; şi printr-înşii surpând semeţiile rătăcirii celei fără de Dumnezeu. Puterea diavolului s-a stins până la sfârşit, Hristoase, că se biruieşte cel tare de pruncii cei fără de răutate şi de Dumnezeiescul Vavila şi se batjocoreşte de dânşii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Puterea şi Lauda mea este Hristos, Cel Ce a Răsărit din tine îmbrăcat cu Chip de rob, Născătoare de Dumnezeu şi din robia diavolului, cu bunătatea Sa, ne-a mântuit pe noi.

 

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Hristos este Puterea mea, Dumnezeul şi Domnul, Cinstita Biserică cu Dumnezeiască cuviinţă cântă, strigând: din cuget curat întru Domnul prăznuind.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Hristos îmi este Putere, Dumnezeu şi Domn, strigai înaintea divanurilor celor tiranice, neîngrozit de înfricoşări, în Domnul veselindu-te, Sfinţite Mucenice Vavila.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Aducând Domnului jertfă fără de prihană, înfricoşătoare jertfa fără de sânge, te-ai adus şi pe tine înjunghiere nespurcată prin sânge, Sfinţite Mucenice Vavila.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cugetul cel tânăr al pruncilor, ca un îndreptător de tineri înţelept, hrănindu-i cu laptele cel duhovnicesc, i-ai adus jertfă nespurcată, Cuvioase Sfinţite Mucenice Vavila.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ştiindu-te Locaş Preasfinţit al lui Dumnezeu pe tine cea Singură Neîntinată, care întreci pe toţi credincioşii, Născătoare de Dumnezeu, cu sfinţite glasuri te fericim.

 

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Cu Dumnezeiască strălucirea Ta, Bunule, sufletele celor ce mânecă la Tine cu dragoste, Te rog luminează-le; ca să Te vadă, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, pe Cel Ce chemi din negura greşelilor.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeiescul Tău dar, Iisuse, cu adevărat l-a primit din înălţime Sfinţitul Mucenic Vavila, încât şi pruncii cei tineri s-au îndemnat către dragostea Ta şi către nebăgarea în seamă a morţii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-se cu Dumnezeiasca cunoştiinţă a Ta, Sfinţitul Mucenic Vavila, pe toţi îi învăţa, Doamne, ca numai pe Tine să Te cunoască Fiul lui Dumnezeu Adevărat, Care de la întuneric şi de la rătăcire ne-ai mântuit.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind ales din Dumnezeiasca Ta rânduială Sfinţitului Mucenic Vavila, a paşte turma Ta cea cuvântătoare, Ţie, Cuvinte al lui Dumnezeu, aduce sângele său, povăţuind pe toţi cu înţelepciune către calea mântuirii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Stăpânul tuturor Cel Ce S-a născut din tine, Preacurată, plecându-L cu rugăciunea, roagă-L ca de toată stricăciunea cea potrivnică să izbăvească pe robii tăi, cei ce te mărturisesc pe tine Maică şi Fecioară.

 

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Văzând marea vieţii că se învăluie de viforul rătăcirii, Sfântul Vavila, pururea pomenitul nevoitor, striga: scoate viaţa mea din stricăciune, Mult Milostive.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănându-se lui Hristos pururea pomenitul mucenic şi nevoitor, mai înaintea turmei şi-a dat sufletul său, mutându-se de la stricăciunea morţii, către viaţa cea veşnică.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nestatornicia pruncilor, cu înţelepciune a întărit-o prin patimile sale Sfântul Vavila, Preafericitul nevoitor, mutându-i de la pământ către viaţa cerului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Prin naşterea ta, am scăpat din legăturile osândirii şi din ale blestemului, Binecuvântată Fecioară; că numai tu ai Întrupat pe Dumnezeu pe pământ din Curatele tale sângiuri, Ceea ce eşti fără prihană.

 

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi…

Măririle credinţei în inima ta punându-le, l-ai păzit, Sfinţite Mucenice Vavila, netemându-te de chinuitori, sluga lui Hristos. Pentru aceasta, păzeşte-ne pe noi.

 

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Ca o pârgă…

Ca pe un propovăduitor al dreptei credinţe şi întărire nevoitorilor, Biserica te măreşte pe tine, prealăudate, luminându-se astăzi. Ci, ca unul care ai îndrăznire către Domnul, roagă-te, Sfinte Vavila, ca în pace desăvârşită să păzească pe cei ce te măresc şi te laudă pe tine, o, mult pătimitorule.

 

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Îngerul a făcut cuptorul dătător de rouă cuvioşilor tineri; iar pe caldei arzându-i porunca lui Dumnezeu, pe chinuitorul l-a plecat a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai marii cetelor celor cereşti astăzi văzând pe tineri biruitori împotriva rătăcirii şi pe Dumnezeiescul Vavila bucurându-se, împreună strigau lui Hristos: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Darul Stăpânului Cel Purtător de Lumină a luminat pe credincioşii cei ce s-au adunat, îndemnându-i să strige cu bucurie: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tiranul nu se dumirea în ce chip va ajuta celor ce nu erau dumnezei; iar Dumnezeiescul Vavila îndeamnă a striga Preasfintei Treimi: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu fulgerele tale cele Prealuminoase, luminează inima mea cea întunecată, Ceea ce ai născut pe pământ, pe Soarele Hristos, Fecioară, Căreia pururea îţi cântăm: Binecuvântată eşti, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu Trup.

 

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe Dumnezeu Tatăl, Ziditorul şi pe Fiul Cel de o Fiinţă şi pe Dumnezeiescul Duh, tinerii cei din văpaie se îndemnau a cânta: Binecuvântaţi pe Domnul, toată făptura şi Îl preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Astăzi, fraţilor, pomenirea Sfinţitului Mucenic Vavila, pe tinerii cei din văpaie, a cânta îi îndeamnă: Binecuvântaţi pe Domnul, toate lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Astăzi tinerii ucenici ai preotului şi Mucenicului Vavila, împreună cu bătrânul încununându-se, a cânta se îndeamnă: Binecuvântaţi pe Domnul, toate lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ungerea cea preoţească a preotului şi Mucenicului Vavila, cu ungerea sângelui mai mult se măreşte. Pentru aceea, pe Domnul toate lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu Trup ai născut pe Dumnezeu, Care ţine toate cu mâna; şi în braţe, Fecioară, pe Acesta L-ai purtat; pe Care toate lucrurile ca pe Domnul Îl laudă şi-L preaînalţă întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu cutează a căuta cetele îngereşti; iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor, Cuvântul Întrupat; pe Care, mărindu-L cu Oştile cereşti, pe tine te fericim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Hristos a arătat oamenilor cale lesne de suit către Înălţimea Cerurilor prin Cruce; pentru aceea, se biruieşte moartea de către oameni, căci nici pruncii cei tineri nu s-au înspăimântat de dânsa; pe care împreună cu Minunatul Mucenic Vavila să-i fericim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Aflând răsplătire ostenelilor tale de la Hristos, darul minunilor şi moştenire veşnică Sfinte Vavila Dumnezeiescule, cânţi împreună cu îngerii: Sfântă, Sfântă, Sfântă eşti Treime, Ceea Ce toate le lucrezi şi toate le poţi.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Să luăm vindecări de patimi alergând la cortul cel lăudat al nevoitorilor, că întru dânsul sunt de faţă cetele îngerilor şi duhurile drepţilor şi mai ales Stăpâna tuturor, împreună cu Minunatul Mucenic Vavila, împărţind tămăduiri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cântare aduc ţie, Fecioară Stăpână, din buze spurcate eu, ticălosul, rugându-mă: scoate-mă din noroiul faptelor mele şi pe toţi cei ce te laudă acum învredniceşte-i de-a dreapta măririi Fiului tău.

 

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea…

Fiind aprins de mărturisirea credinţei, ai stins credinţa cea rea a înşelăciunii, arătând de ocară nedumnezeirea idolilor; şi făcându-te jertfă Dumnezeiască arsă de tot, cu minunile răcoreşti marginile lumii. Părinte cuvioase, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi…

Pe Sprijinitoarea cea Fierbinte a celor din nevoi, pe Ajutoarea noastră şi către Dumnezeu Împăciuitoarea, prin care ne-am mântuit din stricăciune, pe Născătoarea de Dumnezeu, credincioşii să o fericim.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi…

Văzând pe Cruce spânzurat pe Fiul tău, Preacurată, sfărâmându-ţi-se cele de Maică din lăuntru, cu jale strigai: vai mie, Fiul meu! Cum ai apus, Lumina mea cea fără de ani?

Continuă să citești →

4 septembrie 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

Lasă un răspuns

sf-theofan-zavoratul1

Vineri [Gal. 2, 6-10; Mc. 5, 22-24, 35; 6, 1]

Înviind pe fiica lui lair, Domnul „a poruncit cu stăruinţă” părinţilor ei „ca nimeni să nu afle de aceasta”. Prin asta ni se arată: „Nu căuta slavă şi urechea ta să n-o ciuleşti spre ascultarea laudelor de la oameni, chiar dacă faptele tale bune nu pot fi ascunse”. Fă ceea ce te povăţuieste frica de Dumnezeu şi conştiinţa, iar vorbele oamenilor să-ţi fie ca şi cum n-ar fi. Fii cu luare aminte şi la suflet: îndată ce se pleacă oricât de puţin spre laudele celorlalţi, întoarce-1 la rânduiala sa. Dorinţa ca oamenii să afle faptele tale bune se naşte din dorinţa de a fi lăudat. Atunci când primeşti lauda, ţi se pare că ţi-ai atins ţelul, iar asta taie râvna şi curmă faptele vrednice de laudă, prin urmare şi laudele încetează. De aici reiese că cel care vrea ca oamenii să afle faptele lui bune se trădează pe sine însuşi. Faptul că oamenii laudă fapta bună este firesc – cum să nu lauzi un lucru bun? Dar tu să nu ai gândul la laude, să nu le aştepţi şi să nu le cauţi. Dacă îţi vei îngădui să primeşti laude, te vei strica de tot. Dacă îţi îngădui o dată, îţi vei îngădui şi a doua oară şi aşa mai departe. Cel ce face adeseori un lucru capătă obişnuinţă – şi vei ajunge iubitor de laude; iar dacă vei ajunge aici, nu toate faptele tale vor mai fi vrednice de laudă, iar lauda va înceta. Lipsind laudele celorlalţi, vei începe să te lauzi singur, lucru pe care Domnul îl numeşte „a trâmbiţa înaintea ta”. Asta e şi mai rău. Sufletul tău va deveni atunci ticălos, va alerga numai după strălucire mincinoasă, şi de la el nu mai este de aşteptat nici un bine

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (4 septembrie 2015)

Lasă un răspuns

apostolos_paulos2

Galateni 2, 6-10

Fraţilor, cu privire la cei ce sunt mai de seamă – oricine ar fi fost ei cândva, nu mă priveşte; Dumnezeu nu caută la faţa omului – cei mai de seamă n-au adăugat nimic la Evanghelia mea. Ci dimpotrivă, văzând că mie mi-a fost încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru, Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur, căci Cel ce a lucrat prin Petru în apostolia tăierii împrejur a lucrat şi prin mine la neamuri şi, cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă spre unire cu ei, pentru ca noi să binevestim la neamuri, iar ei, la cei tăiaţi împrejur, numai să ne aducem aminte de săraci, ceea ce tocmai m-am şi silit să fac.

111

Marcu 5, 22-24; 35-43; 6-1

În vremea aceea a venit la Iisus unul din mai marii sinagogii, cu numele Iair şi văzându-L a căzut la picioarele Lui şi L-a rugat stăruitor, zicându-I: fiica mea este pe moarte; vino de-Ţi pune mâinile peste ea, ca să scape şi să trăiască. Şi a mers Iisus împreună cu el şi după Dânsul a mers mult popor,care Îl împresura.

Pe când El încă vorbea, au venit de la casa mai marelui sinagogii, spunându-i: fiica ta a murit; de ce mai osteneşti pe Învăţătorul? Dar Iisus, îndată ce a auzit cuvântul care s-a grăit, a zis câtre mai-marele sinagogii: nu te teme! Crede numai. Şi n-a lăsat pe nimeni să meargă după Dânsul, decât numai pe Petru şi pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui Iacob. Şi, ajungând la casa mai marelui sinagogii, au văzut tulburarea şi pe cei ce plângeau şi se tânguiau mult. Şi, intrând înăuntru, le-a zis: de vă tulburaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme. Dar ei râdeau de Dânsul. Iar El, scoţând pe toţi afară, a luat cu Sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce erau cu Dânsul, şi au intrat unde zăcea copila. Şi apucând mâna copilei, i-a zis: talita cumi, care se tâlcuieşte: copilă, ţie îţi zic: scoală-te. Iar copila s-a sculat în clipa aceea şi umbla, căci era de doisprezece ani. Şi s-au minunat cei de faţă cu uimire adâncă. Dar Dânsul le-a poruncit cu stăruinţă, ca nimeni să nu afle de aceasta. Apoi le-a zis să-i dea copilei să mănânce.

După ce a ieşit de acolo, s-a dus în oraşul Său, iar ucenicii au mers după Dânsul.

4 Septembrie – Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Moise

Lasă un răspuns

04-moise_00

Troparul Sfântului Prooroc Moise, glasul al 2-lea:

A proorocului Tău, Moise, pomenire, Doamne, prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.

 

Troparul Sfântului Prooroc Moise, glasul al 2-lea:

Suindu-te către înălţimea bunătăţilor, Sfinte Proorocule Moise, te-ai învrednicit a vedea Strălucirea lui Dumnezeu, primind tablele cele date de Dumnezeu; şi purtând întru tine darul însemnărilor, te-ai făcut cinstită laudă proorocilor şi mare taină a dreptei credinţe.

 

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Noianul cel roşu al mării…

Continuă să citești →

03 Septembrie – Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Antim, Episcopul Nicomidiei

Lasă un răspuns

03-antim_1

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Antim, Episcopul Nicomidiei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Antim, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

  Continuă să citești →

3 Septembrie – Canon de rugăciune către Sfântul Cuvios Teoctist

Lasă un răspuns

 sf-teoctist

Troparul Sfântului Cuvios Teoctist, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Teoctist, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Cel Netăiat pe cea Netăiată…

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Teoctist, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Continuă să citești →

3 septembrie 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

Lasă un răspuns

sf-theofan-zavoratul1

Joi [Gal. l, 1-10, 20; 2, 5; Mc. 5,1-20]

„Legiune este numele meu, căci suntem mulţi.” Duhurile nu sunt trupeşti, ca atare nu ocupă loc asemenea trupurilor. Aşa se explică posibilitatea locuirii fizice a mai multor duhuri într-un singur om. Posibilitatea morală a acestui lucru se explică în ce priveşte duhurile prin imoralitatea lor sau prin lipsa oricăror principii morale; iar în ce priveşte omul, prin contactul larg dintre structura lui sufletească şi tărâmul întunecat al duhurilor necurate. Astfel se explică însă numai putinţa acestui lucru, iar realitatea sălăşluirii demonilor în om este supusă unor condiţii pe care nu avem putinţa să le definim. Putem spune doar că această sălăş-luire nu este întotdeauna văzută, nu se vădeşte întotdeauna prin manifestările cunoscute ale celor îndrăciţi. Există o sălăşluire nevăzută, ascunsă a duhurilor în om; mai există şi o stăpânire a duhurilor care nu se atinge de trupuri, ci are putere asupra minţilor, pe care le mână precum vor prin patimile ce lucrează în ei; iar oamenii cred că făptuiesc ceea ce vor, fiind în fapt batjocoriţi de puterile necurate. Dar ce e de făcut? Fii un creştin adevărat şi nici o putere a vrăjmaşului nu te va birui!