Arhive autor: admin

7 Septembrie – Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Sozont

07

Troparul Sfântului Mucenic Sozont, glasul al 4-lea:

Mucenicul Tău, Doamne, Sozont, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

 

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Adâncul Mării Roşii…

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Roagă-te acum, preamărite, Făcătorului de bine, Domnului, să ne mântuiască de toate supărările şi primejdiile şi nevoile cei ce cinstesc astăzi cinstită pomenirea ta, Mucenice Sozont.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Stea cu totul luminată te-a arătat Hristos la înălţimea Bisericii, cu adevărat, mucenice, ca să luminezi toată lumea cu strălucirile nevoinţelor tale, prealăudate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu săgeţile răbdării săgetând pe vrăjmaşii Domnului şi cu sabia bărbăţiei tăind oştile lor, ai luat cunună de biruinţă, Sfinte Mucenice Sozont.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fără de sămânţă ai zămislit pe Fiul lui Dumnezeu, din Dumnezeiescul Duh, cu voia Tatălui şi ai născut cu Trup pe Cel din Tatăl, fără de maică şi pentru noi din tine fără de tată.

 

Cântarea a 3-a. Irmos: Se veseleşte de Tine Biserica…

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Curgerile sângiurilor tale, în chip de râuri curgând pentru Hristos, au stins focul necredinţei, pururea pomenite mucenice.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu răbdare ai suferit iuţimea chinuitor, ca un turn de nesfărâmat, mărite, stricând îngrădirea rătăcirii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca David pe Goliat, ai surpat pe vrăjmaşul gândului, împreună cu oastea lui cu praştia credinţei, întru tot mărite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Numai tu te-ai făcut Pricinuitoare de bunătăţile cele mai presus de fire pentru cei de pe pământ, Maica lui Dumnezeu; pentru aceea, cântăm ţie: Bucură-te!

Irmosul:

Se veseleşte de Tine Biseri ca Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne şi Scăparea şi Întărirea.

 

Cântarea a 4-a. Irmos: Văzându-Te Biserica…

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înfierbântându-te de dragostea lui Dumnezeu, Preafericite, cu cuvintele tale ai ars toată rătăcirea cea de uscăciune a celor fără de Dumnezeu şi bucurându-te, cântai: Mărire puterii Tale, Doamne,

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind Biserică a Domnului cu sfinţenie lucrată, ai năvălit la capiştea celor fără de Dumnezeu şi închinăciunile lor cu vitejie le-ai sfărâmat, mucenice, biruitorule prealăudate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Casă de doctorie a toată boala s-a arătat sfânta ta biserică celor ce cu credinţă năzuiesc şi cinstesc într-însa vitejiile tale, Mucenice Sozont, biruitorule minunate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Neispitită de nuntă ai născut, o, Fecioară! Şi după naştere iarăşi te-ai arătat Fecioară. Pentru aceea, cu glasuri neîncetate, prin credinţă fără de îndoială, cântăm: Bucură-te, Stăpână.

 

Cântarea a 5-a. Irmos: Tu, Doamne, Lumina mea…

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, mucenice, fiind luminat cu Lumina Treimii, ai micşorat negura necredinţei celei cu mulţi zei, arătându-te luminător pururea luminând toate.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, arătându-te trandafir bine înflorit şi cu roşeala sângiurilor tale înfrumuseţat, ai umplut lumea de mirosul cel bun al minunilor tale, Fericite Mucenice Sozont.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tu, fiind strugure gândit al viei lui Hristos, ai izvorât vinul cel de bună umilinţă al muceniciei pentru cei ce cu credinţă te măresc pe tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Armă Nesfărâmată pe tine te punem înainte împotriva vrăjmaşilor; pe tine te avem Întărire şi Nădejde a mântuirii noastre, Mireasă a lui Dumnezeu.

 

Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ţie cu glas…

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Primind a te jertfi pentru dragostea lui Dumnezeu, ca o jertfă fără prihană ai fost primit la masa Lui. Pentru aceea, cu bună credinţă te cinstim, prealăudate.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plutind neudat pe luciul rătăcirii, ai ajuns la limanul Împărăţiei celei de sus, dobândind liniştea cea veşnică, fericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu unghii de fier sfărâma coastele tale fără de milă chinuitorul, iar tu cu mărire ţi-ai dat în mâinile lui Dumnezeu duhul, preafericite, pururea pomenite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

O, Minune mai nouă decât toate minunile! Că, zămislindu-Se în pântece Fecioresc fără de ispită de bărbat, Cel Ce cuprinde toate, nu S-a strâmtorat cu cuprinderea.

Irmosul:

Jertfi-voi Ţie cu glas de laudă, Doamne, Biserica strigă către Tine, de sângele demonilor curăţindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.

 

CONDAC, glasul al 2-lea:

Pe adevăratul şi de Dumnezeu purtătorul mucenic şi nevoitorul cel iscusit al dreptei credinţe, adunându-ne astăzi, cu mare glas să-l lăudăm, pe Sfântul Sozont tăinuitorul darului, pe dătătorul de tămăduiri cel bogat. Că se roagă lui Dumnezeu pentru noi toţi.

 

Cântarea a 7-a. Irmos: În cuptorul persienesc…

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În cuptorul chinurilor celor cu dureri fiind aruncat, mucenice, ai primit de la Dumnezeu rouă de răbdare şi cu mulţumire, strigai: Binecuvântat eşti în Biserica Slavei Tale, Doamne.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având suflet mai luminat decât aurul, nu ai voit, mucenice, să jertfeşti zeului cel făcut de aur şi fără de suflet; iar pe tine te-ai adus lui Dumnezeu jertfă cu bun miros.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Păstorul Cel Mare pe tine cu adevărat păstor oilor Sale, mucenice, ca pe un miel fără de prihană te-a aşezat la turma Sa cea nerătăcită, arătându-te pe tine nevătămat de lupii cei înţelegători, prealăudate.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te, Sfinţitule şi Dumnezeiesc Locaş al Celui Preaînalt, Născătoare de Dumnezeu; că prin tine s-a dat bucuria celor ce strigă: Binecuvântată eşti tu între femei, Stăpână fără prihană.

 

Cântarea a 8-a. Irmos: Mâinile întinzându-şi…

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luând, înţelepte, mâna idolului cel făcut de aur, ai dat-o săracilor, nevoindu-te a-ţi câştiga ţie avuţia cea cu adevărat necheltuită a muceniciei, strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu trupul luptându-te împreună cu Cel fără de trup, cu ajutorul lui Hristos l-ai surpat pe el. Pentru aceea, ţi s-a dat, mărite, dar de săvârşire a minunilor de la Dumnezeu; către Care, bucurându-te, strigai: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Deschizând gura ta ai um plut-o de Duh, Sfinte Mucenice Sozont, Prealăudate; iar gurile vrăjmaşilor, care huleau pe Cel Ce i-a zidit, le-ai umplut de toată ruşinea şi bucurându-te, strigai lui Hristos: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Numai tu în toate neamurile, Fecioară Preacurată, te-ai arătat Maică lui Dumnezeu; tu te-ai făcut Locaş Dumnezeirii, Preacurată, nearzându-te cu Focul Luminii Celei Neapropiate. Pentru aceea, te binecuvântăm toţi, Marie, Mireasă a lui Dumnezeu.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Mâinile întinzându-şi Daniel, gurile leilor, cele deschise în groapă le-a încuiat; şi puterea focului au stins, cu buna faptă încingându-se, tinerii cei iubitori de dreapta credinţă, strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Hristos, Piatra Cea Netăiată…

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Piatră Aleasă te-ai arătat lui Hristos Cel din capul unghiului, mucenice, risipind îngrădirea rătăcirii, iar inimile credincioşilor le-ai întărit.

Stih: Sfinte Mucenice Sozont, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râu de viaţă câştigându-te acum Biserica lui Hristos pe tine, mucenice, cu râurile sângiurilor nevoinţelor tale se adapă ca şi cu nişte ape dulci şi cu bună cuviinţa minunilor tale totdeauna se înfrumuseţează.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Aflat-ai răsplătire nevoinţelor şi chinurilor tale, cugetătorule de Dumnezeu, Împărăţia Cerurilor, întru care adu-ţi aminte, Prealăudate Sozont şi de cei ce cu credinţă săvârşesc pomenirea ta cea sfântă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Dezleagă lanţurile greşelilor mele, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ceea ce ai născut Izvorul Milostivirii; şi umple-mi, de Dumnezeu Dăruită, inima de bunătate, ca după vrednicie să te măresc pe tine.

Irmosul:

Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine, Muntele cel Netăiat Fecioară, s-a tăiat, adunând firile cele osebite; pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

 

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Degrab ne întâmpină…

Mântuindu-te prin credinţă, Sfinte Mucenice Sozont mult nevoitorule, te-ai făcut liman de mântuire pentru cei înviforaţi, cu rânduiala de mai înainte a lui Hristos Dumnezeu. Că izvorăşti râuri de tămăduiri pentru cei ce doresc şi potoleşti totdeauna aprinderea bolilor. Pentru aceasta, Dumnezeiască pomenirea ta cu credinţă o cinstim.

Continuă să citești →

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (6 septembrie 2015)

petros_and_pavlos_0071

Ap. II Corinteni 1, 21-24; 2, 1-4

Fraților, Cel ce ne întărește pe noi împreună cu voi, în Hristos, și ne-a uns pe noi este Dumnezeu, Care ne-a și pecetluit pe noi și a dat arvuna Duhului în inimele noastre. Și eu chem pe Dumnezeu mărturie asupra sufletului meu, că, din cruțare pentru voi, n-am venit încă la Corint. Nu că doar avem stăpânire peste credința voastră, dat suntem împreună-lucrători ai bucuriei voastre, de vreme ce stați tari în credință. Și am judecat în mine aceasta, să nu vin iarași la voi cu întristare. Căci, dacă eu vă întristez, cine este cel care să mă înveselească, dacă nu cel întristat de mine? Și v-am scris vouă aceasta, ca nu cumva la venirea mea să am întristare de la aceia care trebuie să mă bucure, fiind încredințat despre voi toți că bucuria mea este și a voastră a tuturor. Pentru că, din multă supărare și cu inima strânsă de durere, v-am scris cu multe lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să cunoașteți dragostea pe care o am cu prisosință către voi.

icoana-iisus-hristos-pantocrator-man-sf-ecaterina-din-sinai-1-1

Ev. Matei 22, 2-14

Împărăția cerurilor asemănatus-a omului împărat care a făcut nuntă fiului său. Și a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei n-au voit sa vină. Iarăși a trimis alte slugi, zicând: Spuneți celor chemați: Iată, am pregătit ospățul meu; juncii mei și cele îngrășate s-au junghiat și toate sunt gata. Veniți la nuntă. Dar ei, fără să țină seama, s-au dus: unul la țarina sa, altul la neguțătoria lui; iar ceilalți, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit și le-au ucis. Și auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie, și trimițând oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia și cetății lor i-au dat foc. Apoi a zis către slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftiți n-au fost vrednici. Mergeți deci la răspântiile drumurilor și pe câți veți găsi, chemați-i la nuntă. Și ieșind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toți câți i-au găsit, și răi și buni, și s-a umplut casa nunții cu oaspeți. Iar intrând împăratul ca să privească pe oaspeți, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă. Și i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut. Atunci împăratul a zis slugilor: Legați-l de picioare și de mâini și aruncați-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. Căci mulți sunt chemați, dar puțini aleși.

6 septembrie 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

sf-theofan-zavoratul1

Duminica a paisprezecea după Cincizecime

[II Cor. l, 21; 2,4; Mt. 22,1-14]

Împăratul întinde ospăţ de nuntă, trimite o dată după cei chemaţi, trimite de două ori, dar ei nu vin din pricina grijilor lumeşti: unul e prins cu gospodăria, altul cu negoţul. Au fost chemaţi alţii şi de această dată cămara de nuntă s-a umplut de oaspeţi. Printre aceştia a fost aflat unul care nu avea haină de nuntă şi, drept aceea a fost aruncat afară. Tâlcul pildei e limpede. Ospăţul de nuntă este împărăţia Cerurilor; chemarea este propovăduirea Evangheliei; cei ce n-au vrut să vină sunt cei ce nu au crezut de fel; cel fără haină de nuntă este cel care a crezut, dar nu a trăit după îndreptarul credinţei lui. Fiecare să se gândească din care tagmă face parte. Că suntem chemaţi este limpede – dar suntem, oare, credincioşi? Fiindcă şi printre credincioşi pot fi, în ciuda numelui, unii fără credinţă. Unul nici nu se gândeşte la credinţă, ca şi cum n-ar fi; altul ştia câte ceva despre ea şi din ea şi este mulţumit cu asta; altul o tâlcuieşte strâmb; altul nutreşte de-a dreptul vrăjmăşie faţă de ea; şi toţi aceştia -sunt număraţi printre creştini, chiar dacă nu au nimic creştinesc într-înşii. Dacă eşti credincios, cercetează dacă simţirile şi faptele tale – haina de nuntă a sufletului sunt pe potriva credinţei tale. Poţi să cunoşti bine credinţa şi să te arăţi plin de râvnă pentru ea, dar în viaţă să lucrezi patimilor, adică să te îmbraci în haina de ruşine a sufletului iubitor de păcat. Astfel de oameni spun una, şi în inimă au alta; în gură au: „Doamne, Doamne!”, iar înlăuntru: „Mă lepăd de Tine”. Aşadar, cercetaţi-vă pe voi înşivă: sunteţi, oare, în credinţă şi în haina de nuntă a virtuţilor, sau în zdrenţele ruşinoase ale păcatelor şi patimilor?

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (5 septembrie 2015)

pavel_apostolul

Ap. I Corinteni 4, 1-5

Fraţilor, aşa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos şi ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu. Iar la iconomi mai ales, se cere ca fiecare să fie aflat credincios. Dar mie prea puţin îmi este că sunt judecat de voi sau de vreo omenească judecată de toată ziua; fiindcă nici eu nu mă judec pe mine însumi. Căci nu mă ştiu vinovat cu nimic, dar nu întru aceasta m-am îndreptat. Cel care mă judecă pe mine este Domnul. De aceea, nu judecaţi ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse ale întunericului şi va vădi sfaturile inimilor. Şi atunci fiecare va avea de la Dumnezeu lauda.

loveofjesuschris

Ev. Matei 23, 1-12

În vremea aceea a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi, zicând: pe scaunul lui Moise au şezut cărturarii şi fariseii. Deci toate câte vă vor zice vouă să păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor nu faceţi, căci ei zic, dar nu fac. Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. Toate faptele lor le fac ca să fie văzuţi de oameni: îşi lăţesc filacteriile şi-şi măresc ciucurii de la poalele hainelor; le place să stea în capul mesei la ospeţe şi pe scaunele cele dintâi în sinagogi, şi să li se închine lumea prin târguri şi să-i numească oamenii: rabi, rabi. Voi însă să nu vă numiţi rabi, căci Învăţătorul vostru este unul singur, Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi. Nici tată să nu numiţi pe pământ, căci Tatăl vostru Unul este, Cel din ceruri. Să nu vă numiţi nici învăţător, căci Învăţătorul vostru este unul singur, Hristos. Iar cel care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru; căci cine se va înălţa pe sine se va smeri; iar cine se va smeri pe sine se va înălţa.

5 septembrie 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

sf-theofan-zavoratul1

Sâmbătă [I Cor. 4, 1-5; Mt. 23, 1-12]

„Care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru.” Măreţia se măsoară, după cuvântul Domnului, nu după neam, nici după putere, nici după înzestrare, ci după ştiinţa de a face bine celorlalţi. Cel ce lucrează mai neobosit şi mai mult în această privinţă, acela este cel mai mare. Aşa cum într-o familie capul îşi ia asupră-şi grijile întregii familii, iar cinstirea şi întâietatea lui stau în a-i odihni pe toţi şi a face în aşa fel ca tuturor să le fie bine, şi în obştea creştină cel ce voieşte a fi cap trebuie să ia asupră-şi, pe de-a-ntregul, grija ca toţi să aibă mulţumire în Hristos în locul din obşte pe care se află şi în lucrarea pe care şi-a ales-o. Cel mai bine însă este aşa: leapădă orice gând de întâietate şi pune în inima ta grija de a sluji cât mai mult binelui celor care te înconjoară, şi vei fi mare în ochii lui Dumnezeu şi poate că, de asemenea, în sufletul oamenilor. Dacă toţi mai-marii ar face din această lege a lui Hristos lege a conştiinţei lor, ce bunăstare şi mulţumire s-ar înstăpâni îndată printre noi! Din păcate însă, cei mai mulţi dintre noi, ajungând în fruntea obştii, încep degrabă să se slujească pe sine şi propriile interese, cerând mai întotdeauna slugi, în loc să slujească ei celorlalţi; iar conştiinţa şi-o amăgesc împlinindu-şi cu bine treburile oficiale. Din pricina asta sunt o mulţime de şefi, dar binele nu mai răsare printre noi şi toate instituţiile bune nu aduc binele ce se aşteaptă de la ele.

4 Septembrie – Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Vavila, Episcopul Antiohiei

sfantul-mucenic-vavila_0

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Vavila, Episcopul Antiohiei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

 

Cântarea 1, glasul al 6-lea.

Irmosul:

Ca pe uscat umblând Israel, cu picioarele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: lui Dumnezeu cântare de biruinţă să-I cântăm.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Marea Roşie a sângiurilor tale, asemenea cu Moise trecând-o fără de valuri, Sfinte Vavila Fericite, grăiai: să cântăm lui Dumnezeu cântare de biruinţă.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dragostea celor pământeşti supunând-o tu dragostei celei Dumnezeieşti, ai defăimat viaţa Sfinte Vavila, Fericite, sârguindu-te a vedea Frumuseţea lui Hristos.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul ce doreai Treimea Cea mai presus de Dumnezeire, ai murit împreună cu trei prunci, Sfinte Vavila Fericite, lui Hristos dându-ţi sufletul pentru dragostea Lui.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Primind pe Ziditorul tău, Cel Ce Însuşi a voit a Se Întrupa din pântecele tău fără de sămânţă, Preacurată, mai presus de gând te-ai arătat Stăpână a zidirilor.

 

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Nu este Sfânt precum Tu, Doamne, Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu este Sfânt ca Tine, Doamne, Dumnezeul meu, Cel Ce ai înălţat funtea credinciosului tău Sfântului Vavila şi l-ai încununat cu cununa mărturisirii Tale.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Putere mucenicilor s-a făcut Crucea Ta, întărind pe prunci împreună cu Lăudatul Vavila; şi printr-înşii surpând semeţiile rătăcirii celei fără de Dumnezeu. Puterea diavolului s-a stins până la sfârşit, Hristoase, că se biruieşte cel tare de pruncii cei fără de răutate şi de Dumnezeiescul Vavila şi se batjocoreşte de dânşii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Puterea şi Lauda mea este Hristos, Cel Ce a Răsărit din tine îmbrăcat cu Chip de rob, Născătoare de Dumnezeu şi din robia diavolului, cu bunătatea Sa, ne-a mântuit pe noi.

 

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Hristos este Puterea mea, Dumnezeul şi Domnul, Cinstita Biserică cu Dumnezeiască cuviinţă cântă, strigând: din cuget curat întru Domnul prăznuind.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Hristos îmi este Putere, Dumnezeu şi Domn, strigai înaintea divanurilor celor tiranice, neîngrozit de înfricoşări, în Domnul veselindu-te, Sfinţite Mucenice Vavila.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Aducând Domnului jertfă fără de prihană, înfricoşătoare jertfa fără de sânge, te-ai adus şi pe tine înjunghiere nespurcată prin sânge, Sfinţite Mucenice Vavila.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cugetul cel tânăr al pruncilor, ca un îndreptător de tineri înţelept, hrănindu-i cu laptele cel duhovnicesc, i-ai adus jertfă nespurcată, Cuvioase Sfinţite Mucenice Vavila.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ştiindu-te Locaş Preasfinţit al lui Dumnezeu pe tine cea Singură Neîntinată, care întreci pe toţi credincioşii, Născătoare de Dumnezeu, cu sfinţite glasuri te fericim.

 

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Cu Dumnezeiască strălucirea Ta, Bunule, sufletele celor ce mânecă la Tine cu dragoste, Te rog luminează-le; ca să Te vadă, Cuvinte al lui Dumnezeu, pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, pe Cel Ce chemi din negura greşelilor.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeiescul Tău dar, Iisuse, cu adevărat l-a primit din înălţime Sfinţitul Mucenic Vavila, încât şi pruncii cei tineri s-au îndemnat către dragostea Ta şi către nebăgarea în seamă a morţii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-se cu Dumnezeiasca cunoştiinţă a Ta, Sfinţitul Mucenic Vavila, pe toţi îi învăţa, Doamne, ca numai pe Tine să Te cunoască Fiul lui Dumnezeu Adevărat, Care de la întuneric şi de la rătăcire ne-ai mântuit.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind ales din Dumnezeiasca Ta rânduială Sfinţitului Mucenic Vavila, a paşte turma Ta cea cuvântătoare, Ţie, Cuvinte al lui Dumnezeu, aduce sângele său, povăţuind pe toţi cu înţelepciune către calea mântuirii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe Stăpânul tuturor Cel Ce S-a născut din tine, Preacurată, plecându-L cu rugăciunea, roagă-L ca de toată stricăciunea cea potrivnică să izbăvească pe robii tăi, cei ce te mărturisesc pe tine Maică şi Fecioară.

 

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Văzând marea vieţii că se învăluie de viforul rătăcirii, Sfântul Vavila, pururea pomenitul nevoitor, striga: scoate viaţa mea din stricăciune, Mult Milostive.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănându-se lui Hristos pururea pomenitul mucenic şi nevoitor, mai înaintea turmei şi-a dat sufletul său, mutându-se de la stricăciunea morţii, către viaţa cea veşnică.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nestatornicia pruncilor, cu înţelepciune a întărit-o prin patimile sale Sfântul Vavila, Preafericitul nevoitor, mutându-i de la pământ către viaţa cerului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Prin naşterea ta, am scăpat din legăturile osândirii şi din ale blestemului, Binecuvântată Fecioară; că numai tu ai Întrupat pe Dumnezeu pe pământ din Curatele tale sângiuri, Ceea ce eşti fără prihană.

 

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi…

Măririle credinţei în inima ta punându-le, l-ai păzit, Sfinţite Mucenice Vavila, netemându-te de chinuitori, sluga lui Hristos. Pentru aceasta, păzeşte-ne pe noi.

 

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Ca o pârgă…

Ca pe un propovăduitor al dreptei credinţe şi întărire nevoitorilor, Biserica te măreşte pe tine, prealăudate, luminându-se astăzi. Ci, ca unul care ai îndrăznire către Domnul, roagă-te, Sfinte Vavila, ca în pace desăvârşită să păzească pe cei ce te măresc şi te laudă pe tine, o, mult pătimitorule.

 

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Îngerul a făcut cuptorul dătător de rouă cuvioşilor tineri; iar pe caldei arzându-i porunca lui Dumnezeu, pe chinuitorul l-a plecat a striga: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai marii cetelor celor cereşti astăzi văzând pe tineri biruitori împotriva rătăcirii şi pe Dumnezeiescul Vavila bucurându-se, împreună strigau lui Hristos: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Darul Stăpânului Cel Purtător de Lumină a luminat pe credincioşii cei ce s-au adunat, îndemnându-i să strige cu bucurie: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tiranul nu se dumirea în ce chip va ajuta celor ce nu erau dumnezei; iar Dumnezeiescul Vavila îndeamnă a striga Preasfintei Treimi: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu fulgerele tale cele Prealuminoase, luminează inima mea cea întunecată, Ceea ce ai născut pe pământ, pe Soarele Hristos, Fecioară, Căreia pururea îţi cântăm: Binecuvântată eşti, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu Trup.

 

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe Dumnezeu Tatăl, Ziditorul şi pe Fiul Cel de o Fiinţă şi pe Dumnezeiescul Duh, tinerii cei din văpaie se îndemnau a cânta: Binecuvântaţi pe Domnul, toată făptura şi Îl preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Astăzi, fraţilor, pomenirea Sfinţitului Mucenic Vavila, pe tinerii cei din văpaie, a cânta îi îndeamnă: Binecuvântaţi pe Domnul, toate lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Astăzi tinerii ucenici ai preotului şi Mucenicului Vavila, împreună cu bătrânul încununându-se, a cânta se îndeamnă: Binecuvântaţi pe Domnul, toate lucrurile şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ungerea cea preoţească a preotului şi Mucenicului Vavila, cu ungerea sângelui mai mult se măreşte. Pentru aceea, pe Domnul toate lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu Trup ai născut pe Dumnezeu, Care ţine toate cu mâna; şi în braţe, Fecioară, pe Acesta L-ai purtat; pe Care toate lucrurile ca pe Domnul Îl laudă şi-L preaînalţă întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu cutează a căuta cetele îngereşti; iar prin tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor, Cuvântul Întrupat; pe Care, mărindu-L cu Oştile cereşti, pe tine te fericim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Hristos a arătat oamenilor cale lesne de suit către Înălţimea Cerurilor prin Cruce; pentru aceea, se biruieşte moartea de către oameni, căci nici pruncii cei tineri nu s-au înspăimântat de dânsa; pe care împreună cu Minunatul Mucenic Vavila să-i fericim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Aflând răsplătire ostenelilor tale de la Hristos, darul minunilor şi moştenire veşnică Sfinte Vavila Dumnezeiescule, cânţi împreună cu îngerii: Sfântă, Sfântă, Sfântă eşti Treime, Ceea Ce toate le lucrezi şi toate le poţi.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Vavila, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Să luăm vindecări de patimi alergând la cortul cel lăudat al nevoitorilor, că întru dânsul sunt de faţă cetele îngerilor şi duhurile drepţilor şi mai ales Stăpâna tuturor, împreună cu Minunatul Mucenic Vavila, împărţind tămăduiri.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cântare aduc ţie, Fecioară Stăpână, din buze spurcate eu, ticălosul, rugându-mă: scoate-mă din noroiul faptelor mele şi pe toţi cei ce te laudă acum învredniceşte-i de-a dreapta măririi Fiului tău.

 

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisirea…

Fiind aprins de mărturisirea credinţei, ai stins credinţa cea rea a înşelăciunii, arătând de ocară nedumnezeirea idolilor; şi făcându-te jertfă Dumnezeiască arsă de tot, cu minunile răcoreşti marginile lumii. Părinte cuvioase, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască nouă mare milă.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi…

Pe Sprijinitoarea cea Fierbinte a celor din nevoi, pe Ajutoarea noastră şi către Dumnezeu Împăciuitoarea, prin care ne-am mântuit din stricăciune, pe Născătoarea de Dumnezeu, credincioşii să o fericim.

 

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi…

Văzând pe Cruce spânzurat pe Fiul tău, Preacurată, sfărâmându-ţi-se cele de Maică din lăuntru, cu jale strigai: vai mie, Fiul meu! Cum ai apus, Lumina mea cea fără de ani?

Continuă să citești →

4 septembrie 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

sf-theofan-zavoratul1

Vineri [Gal. 2, 6-10; Mc. 5, 22-24, 35; 6, 1]

Înviind pe fiica lui lair, Domnul „a poruncit cu stăruinţă” părinţilor ei „ca nimeni să nu afle de aceasta”. Prin asta ni se arată: „Nu căuta slavă şi urechea ta să n-o ciuleşti spre ascultarea laudelor de la oameni, chiar dacă faptele tale bune nu pot fi ascunse”. Fă ceea ce te povăţuieste frica de Dumnezeu şi conştiinţa, iar vorbele oamenilor să-ţi fie ca şi cum n-ar fi. Fii cu luare aminte şi la suflet: îndată ce se pleacă oricât de puţin spre laudele celorlalţi, întoarce-1 la rânduiala sa. Dorinţa ca oamenii să afle faptele tale bune se naşte din dorinţa de a fi lăudat. Atunci când primeşti lauda, ţi se pare că ţi-ai atins ţelul, iar asta taie râvna şi curmă faptele vrednice de laudă, prin urmare şi laudele încetează. De aici reiese că cel care vrea ca oamenii să afle faptele lui bune se trădează pe sine însuşi. Faptul că oamenii laudă fapta bună este firesc – cum să nu lauzi un lucru bun? Dar tu să nu ai gândul la laude, să nu le aştepţi şi să nu le cauţi. Dacă îţi vei îngădui să primeşti laude, te vei strica de tot. Dacă îţi îngădui o dată, îţi vei îngădui şi a doua oară şi aşa mai departe. Cel ce face adeseori un lucru capătă obişnuinţă – şi vei ajunge iubitor de laude; iar dacă vei ajunge aici, nu toate faptele tale vor mai fi vrednice de laudă, iar lauda va înceta. Lipsind laudele celorlalţi, vei începe să te lauzi singur, lucru pe care Domnul îl numeşte „a trâmbiţa înaintea ta”. Asta e şi mai rău. Sufletul tău va deveni atunci ticălos, va alerga numai după strălucire mincinoasă, şi de la el nu mai este de aşteptat nici un bine

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (4 septembrie 2015)

apostolos_paulos2

Galateni 2, 6-10

Fraţilor, cu privire la cei ce sunt mai de seamă – oricine ar fi fost ei cândva, nu mă priveşte; Dumnezeu nu caută la faţa omului – cei mai de seamă n-au adăugat nimic la Evanghelia mea. Ci dimpotrivă, văzând că mie mi-a fost încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru, Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur, căci Cel ce a lucrat prin Petru în apostolia tăierii împrejur a lucrat şi prin mine la neamuri şi, cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă spre unire cu ei, pentru ca noi să binevestim la neamuri, iar ei, la cei tăiaţi împrejur, numai să ne aducem aminte de săraci, ceea ce tocmai m-am şi silit să fac.

111

Marcu 5, 22-24; 35-43; 6-1

În vremea aceea a venit la Iisus unul din mai marii sinagogii, cu numele Iair şi văzându-L a căzut la picioarele Lui şi L-a rugat stăruitor, zicându-I: fiica mea este pe moarte; vino de-Ţi pune mâinile peste ea, ca să scape şi să trăiască. Şi a mers Iisus împreună cu el şi după Dânsul a mers mult popor,care Îl împresura.

Pe când El încă vorbea, au venit de la casa mai marelui sinagogii, spunându-i: fiica ta a murit; de ce mai osteneşti pe Învăţătorul? Dar Iisus, îndată ce a auzit cuvântul care s-a grăit, a zis câtre mai-marele sinagogii: nu te teme! Crede numai. Şi n-a lăsat pe nimeni să meargă după Dânsul, decât numai pe Petru şi pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui Iacob. Şi, ajungând la casa mai marelui sinagogii, au văzut tulburarea şi pe cei ce plângeau şi se tânguiau mult. Şi, intrând înăuntru, le-a zis: de vă tulburaţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme. Dar ei râdeau de Dânsul. Iar El, scoţând pe toţi afară, a luat cu Sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce erau cu Dânsul, şi au intrat unde zăcea copila. Şi apucând mâna copilei, i-a zis: talita cumi, care se tâlcuieşte: copilă, ţie îţi zic: scoală-te. Iar copila s-a sculat în clipa aceea şi umbla, căci era de doisprezece ani. Şi s-au minunat cei de faţă cu uimire adâncă. Dar Dânsul le-a poruncit cu stăruinţă, ca nimeni să nu afle de aceasta. Apoi le-a zis să-i dea copilei să mănânce.

După ce a ieşit de acolo, s-a dus în oraşul Său, iar ucenicii au mers după Dânsul.

4 Septembrie – Canon de rugăciune către Sfântul Prooroc Moise

04-moise_00

Troparul Sfântului Prooroc Moise, glasul al 2-lea:

A proorocului Tău, Moise, pomenire, Doamne, prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.

 

Troparul Sfântului Prooroc Moise, glasul al 2-lea:

Suindu-te către înălţimea bunătăţilor, Sfinte Proorocule Moise, te-ai învrednicit a vedea Strălucirea lui Dumnezeu, primind tablele cele date de Dumnezeu; şi purtând întru tine darul însemnărilor, te-ai făcut cinstită laudă proorocilor şi mare taină a dreptei credinţe.

 

Cântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Noianul cel roşu al mării…

Continuă să citești →

03 Septembrie – Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Antim, Episcopul Nicomidiei

03-antim_1

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Antim, Episcopul Nicomidiei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Antim, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

  Continuă să citești →