Arhive autor: admin

PROGRAMUL SLUJBELOR ÎN SĂPTĂMÂNA 11 – 17 OCTOMBRIE 2015

apus de soare la Closca, 20 apr 2015

PROGRAMUL  SLUJBELOR

ÎN SĂPTĂMÂNA  11 – 17  OCTOMBRIE 2015

 

DUMINICĂ, 11 octombrie:

7 – 9.30: Miezonoptica, Utrenia și Ceasurile

9.30 – 11.30: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur

16 – 17: Ceasul 9 și Vecernia.

 

LUNI, 12 octombrie:

4.00 – 6.30: Miezonoptica, Utrenia și Ceasurile

6.30 – 8.00: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur

și Trisaghion pentru cei adormiți

16 – 17: Ceasul 9 și Vecernia.

 

MARȚI, 13 octombrie:

4.00 – 6.30: Miezonoptica, Utrenia și Ceasurile

6.30 – 8.00: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur

și Trisaghion pentru cei adormiți

16 – 17: Ceasul 9 și Vecernia mică

22.00 – 24.00: PRIVEGHERE DE TOATĂ NOAPTEA (I) – Vecernia Mare cu Litie

                                               

MIERCURI,14 octombrie: 

00.00 – 6.00: PRIVEGHERE DE TOATĂ NOAPTEA (II) – Utrenia, Ceasul I, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Trisaghion pentru cei adormiți

12.00: Ceasurile III și VI și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva

16 – 17: Ceasul 9 și Vecernia.

 

JOI, 15 octombrie:

 4.00 – 6.30: Miezonoptica, Utrenia și Ceasurile

6.30 – 8.00: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur

și Trisaghion pentru cei adormiți

16 – 17: Ceasul 9 și Vecernia.

 

VINERI, 16 octombrie:

4.00 – 6.30: Miezonoptica, Utrenia și Ceasurile

6.30 – 8.00: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur

și Trisaghion pentru cei adormiți

16 – 17: Ceasul 9 și Vecernia.

19.30 – 22: Taina Sfântului Maslu și rugăciuni de dezlegare și la toată trebuința.

 

 SAMBATA, 17 octombrie:

 

4.00 – 6.30: Miezonoptica, Utrenia și Ceasurile

6.30 – 8.00: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur

și Trisaghion pentru cei adormiți

16 – 17: Ceasul 9 și Vecernia.

 

 

Notă: Pavecernița Mică se oficiază în trapeză, imediat după cină.

PRIVEGHERE DE TOATĂ NOAPTEA LA PRAZNICUL CUVIOASEI MAICII NOASTRE PARASCHEVA (13 – 14 oct. 2015)

Marți seara, 13 octombrie, cu prilejul praznicului Cuvioasei Maicii noastre Parascheva de la Iasi, începând cu orele 22.00, în Schitul Sfântul Gheorghe – Cloşca se va săvârși  o priveghere de toată noaptea, după tipicul Sfântului Munte.

Continuă să citești

PROGRAMUL LITURGIC LA DUMINICA A 21-A DUPĂ RUSALII (11 octombrie 2015)

Duminica a XXI-a după Rusalii - Pilda semănătorului

Sâmbătă seara, 10 octombrie 2015, începând cu orele 16.00, se va  oficia Ceasul 9 si Vecernia.
Duminică, 11 octombrie, începând cu orele 7.00, se vor săvârşi in biserica schitului Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile, iar de la orele 9.30  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur.

La Chinonic se va canta Paraclisul Sfântului Ioachim din Itaca, iar dupa otpustul Dumnezeiestii Liturghii se vor scoate spre venerare cele mai pretioase odoare ale schitului – moastele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe si ale Cuviosului Ioachim Vatopedinul și se vor citi rugaciuni de dezlegare si la toată trebuinţa.

Credincioşii, care vor să participe la sfintele slujbe, pot face rezervări pentru microbuz la numerele de telefon:

  
 0343.102.597,
0740.945.854,
0728.913.548,
0769.466.348
(Persoană de contact: Toader Lucretia) 

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (9 octombrie 2015)

petros_and_pavlos_0071

Ap. Filipeni 1, 27-30; 2, 1-4

Fraţilor, purtaţi-vă numai în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu şi văzându-vă, fie nefiind de faţă, să aud despre voi că staţi într-un duh, nevoindu-vă împreună întru-un suflet, pentru credinţa Evangheliei, fără să vă înfricoşaţi întru nimic de cei potrivnici, ceea ce pentru ei este un semn de pierzare, iar pentru voi de mântuire şi aceasta este de la Dumnezeu; căci vouă vi s-a dăruit, pentru Hristos, nu numai să credeţi în El, ci să şi pătimiţi pentru El, ducând aceeaşi luptă pe care aţi văzut-o la mine şi o auziţi acum de la mine.

Deci, dacă este vreun îndemn în Hristos, dacă este vreo mângâiere a dragostei, dacă este vreo împărtăşire a Duhului, dacă este vreo milostivire şi îndurare, faceţi-mi bucuria deplină, ca să gândiţi la fel, având aceeaşi iubire, aceleaşi simţiri, aceeaşi cugetare. Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci cu smerenie unul pe altul socotească-l mai de cinste decât el însuşi. Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare şi ale altuia.

icoana-iisus-hristos-pantocrator-man-sf-ecaterina-din-sinai-1-1

Ev. Luca 6, 17-23

În vremea aceea a stat Iisus la loc şes, unde erau mulţi dintre ucenicii Săi şi mulţime multă de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe lângă marea Tirului şi al Sidonului, care veniseră să-L asculte şi să se tămăduiască de neputinţele lor. Şi cei bântuţi de duhuri necurate se vindecau, şi tot poporul căuta să se atingă de Dânsul, căci ieşea din Dânsul o putere, care vindeca pe toţi. Atunci El, ridicându-şi ochii spre ucenicii Săi, le-a zis: fericiţi sunteţi voi, cei săraci, căci a voastră este împărăţia lui Dumnezeu. Fericiţi sunteţi voi, care flămânziţi acum, căci vă veţi sătura. Fericiţi sunteţi cei care plângeţi acum, căci veţi râde. Fericiţi veţi fi când vă vor urî pe voi oamenii, şi când vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori, şi vor lepăda numele voastre ca un rău din pricina Fiului Omului. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi săltaţi, căci iată, plata voastră multă este în ceruri.

9 octombrie 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

ag-theofanis-eglistos-b

Vineri [Filip. 1, 27; 2,4; Lc. 6,17-23].

Domnul îi fericeşte pe cei săraci, pe cei ce flămânzesc, pe cei ce plâng, pe cei defăimaţi, însă numai dacă ei suferă acestea pentru Fiul Omului; asta înseamnă că este fericită viaţa înconjurată de toate felurile de nevoi şi lipsuri. Potrivit acestui cuvânt al Domnului, desfătările, îndestularea şi cinstirile nu sunt un bine; şi aşa este, însă atâta vreme cât omul are parte de tihna lor, nu îşi dă seama de asta. Numai atunci când se slobozeşte din vraja lor, el vede că acestea nu sunt un bine, ci doar părerea binelui. Sufletul nu poate trăi fără desfătări, dar adevăratele desfătări nu surtt ale simţurilor; nu poate trăi fără comori, însă adevăratele comori nu sunt aurul şi argintul, nu casele şi vesmintele luxoase, nu îndestularea aceasta din afară; nu poate trăi fără cinstiri, însă adevăratele cinstiri nu sunt ploconirile de robi ale oamenilor. Există alte desfătări, altă îndestulare, alte cinstiri, duhovniceşti, înrudite sufletului. Cel ce le află nu le va mai dori pe cele din afară; şi nu numai că nu le va dori, ci chiar le va dispreţui şi le va urâ, din pricină că ele le îngrădesc pe cele duhovniceşti, nu lasă sufletul să le vadă pe acestea, îl ţin în întuneric, în beţie, în năluciri. Ca atare, ei aleg din tot sufletul sărăcia, necazurile şi lipsa de slavă, simţindu-se bine în mijlocul lor, îngrădiţi de vraja lumii amăgitoare. Dar ce să facă cei cărora totul le merge bine? Să fie faţă de toate acestea ca şi cum nu le-ar avea, după cuvântul Apostolului

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. PRIZONIER ÎN BULGARIA (1941) ŞI PERIPEŢIA CU COMITAGIII

APOSTOLUL ŞI EVANGHELIA ZILEI (8 octombrie 2015)

SAINT_PAUL

Ap. Filipeni 1, 20-27

Fraţilor, după aşteptarea şi nădejdea mea că întru nimic nu voi fi ruşinat, ci, întru toată îndrăzneala, precum totdeauna, aşa şi acum, Hristos va fi preaslăvit în trupul meu, fie prin viaţă, fie prin moarte: căci pentru mine viaţă este Hristos şi moartea, un câştig. Dacă însă a vieţui în trup înseamnă a da roadă lucrului meu, nu ştiu ce voi alege. Sunt strâns din două părţi: doresc să mă despart de trup şi să fiu împreună cu Hristos, şi aceasta e cu mult mai bine; dar este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup. Şi având această încredinţare, ştiu că voi rămâne şi împreună voi petrece cu voi cu toţi, spre sporirea voastră şi spre bucuria credinţei, pentru ca lauda voastră să prisosească în Hristos Iisus prin mine, atunci când voi veni iarăşi între voi. Să vă purtaţi numai în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu şi văzându-vă, fie nefiind de faţă, să aud despre voi că staţi într-un duh, nevoindu-vă împreună întru-un suflet, pentru credinţa Evangheliei.

Descoperire-misterioasa-intr-un-mormant--Cea-mai-veche-imagine-a-lui-Iisus-Hristos

Ev. Luca 6, 12-19

În vremea aceea a ieşit Iisus la munte să se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Iar când s-a făcut ziuă a chemat la Sine pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli: pe Simon, căruia i-a zis Petru şi pe Andrei, fratele lui; pe Iacob şi pe Ioan, pe Filip şi pe Vartolomei, pe Matei şi pe Toma, pe Iacob al lui Alfeu şi pe Simon, numit Zelotul, pe Iuda al lui Iacob şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător. Şi, pogorându-se cu dânşii, a stat la loc şes unde erau mulţi dintre ucenicii Săi şi mulţime multă de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe lângă marea Tirului şi a Sidonului, care veniseră să-L asculte şi să se tămăduiască de neputinţele lor. Şi cei bântuiţi de duhuri necurate, se vindecau şi tot poporul căuta să se atingă de El, căci ieşea din El o putere care vindeca pe toţi.

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. NOUA PROBLEMĂ DUHOVNICEASCĂ

8 octombrie 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

sf-theofan-zavoratul1

Joi [Filip. 1, 20-27; Lc. 6, 12-19].

„Şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.” Iată temeiul şi începutul privegherilor creştineşti de toată noaptea. Căldura rugăciunii goneşte somnul, si răpirea duhului nu îţi îngăduie să bagi de seamă scurgerea vremii. Adevăraţii rugători nu bagă de seamă curgerea timpului: lor li se pare că de-abia s-au pus la rugăciune şi deja s-a făcut ziuă. Dar până a ajunge la această desăvârşire, trebuie ridicată povara şi nevoinţa privegherii. Pe aceasta au purtat-o şi o poartă sihastrii; au purtat-o şi o poartă închinoviaţii; au purtat-o şi o poartă mirenii evlavioşi şi temători de Dumnezeu. Chiar dacă povara privegherii este greu de purtat, rodul ei rămâne în suflet în chip de netăgăduit şi pentru totdeauna: pacea sufletului şi străpungerea de inimă, în timp ce trupul slăbeşte şi se istoveşte. Starea aceasta este foarte de preţ pentru cei ce râvnesc să sporească duhovniceşte! De aceea, acolo unde sunt rânduite privegheri (în Athos), oamenii nu vor să se despartă de ele. Toţi recunosc că este foarte greu; dar nimeni nu doreşte să schimbe această rânduială, din pricina folosului pe care îl primeşte inima de la privegheri. Somnul odihneşte si hrăneşte trupul mai mult decât orice; iar privegherea îl smereşte mai mult decât orice. Cel care a dormit pe săturate se îngreunează la lucrările duhovniceşti şi este rece faţă de ele; cel care priveghează este iute ca o capră neagră şi arde cu duhul. Dacă e vorba să învăţăm trupul ca pe un rob să facă binele, niciun mijloc nu este mai potrivit ca deasa priveghere. Prin ea, trupul face cunoştinţă cu stăpânirea duhului asupa sa şi se obişnuieşte să i se supună; iar duhul capătă deprinderea de a-l stăpâni.

VIAȚA STAREȚULUI HARALAMBIE DIONISIATUL. EVLAVIOSUL ŞI SIMPLUL ILIE, PRIMUL SĂU DASCĂL

În anii tinereţii lui Haralambie, Biserica a fost zgu­duită de schimbarea calendarului, din care pricină credincioşii s-au împărţit în două tabere, care se lup­tau între ele. Prima susţinea ascultarea față de Biseri­că, a doua, ataşându-se de calendarul tradiţional, nu accepta sub nicio formă schimbarea. La această a doua grupare s-au alipit şi rudele lui Haralambie, precum şi el însuşi, care nu a întârziat să ajungă conducător al acestei grupări. În ea se aflau, aşa cum povesteşte el însuşi, creştini evlavioşi, simpli şi curați care, crezând că se luptă pentru dreptate, şi-au asu­mat lupta până la cunoscutele prigoane pe care le-au îndurat.

Continuă să citești