Arhive autor: admin

19 mai 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

Lasă un răspuns

[Fapte 17, 19-28; In. 19-36]

„Dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, multă roadă  aduce.” Aşadar, mori, dacă vrei să fii roditor; mori cu adevărat, aşa încât să ai în inima ta simţământul că ai murit. Ca mortul, care este nepăsător faţă de tot ce-l înconjoară, să fii şi tu: te laudă – taci, te ocărăsc – taci, capeţi câştig – taci; eşti sătul – taci, eşti flămând – taci. Aşa să fii faţă de toate cele din afară, iar lăuntric să fii acolo unde ajunge orice mort, înaintea feţei Atotdreptului Dumnezeu, gata să asculţi hotărârea cea din urmă a judecăţii. „Dar care este roadă, veţi spune, de vreme ce totul se va stinge?” Nu, nu se va stinge, ci va apărea o energie şi încă ce energie! „O clipă doar a mai rămas”, îţi vei spune, „acum vine sentinţa: să mă grăbesc să mai lucrez ceva”. O clipă. Și o să te grăbeşti. 

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (19 mai 2015)

1 Răspuns

Ap. Fapte 17, 19-28

În zilele acelea, atenienii au luat cu ei pe Pavel, l-au dus în Areopag, zicând: Putem să cunoaştem şi noi ce este această învăţătură nouă, grăită de tine? Căci tu aduci la auzul nostru lucruri străine. Voim deci să ştim ce vor să fie acestea. Toţi atenienii şi străinii, care locuiau acolo, nu-şi petreceau timpul decât spunând sau auzind ceva nou. Şi Pavel, stând în mijlocul Areopagului, a zis: Bărbaţi atenieni, în toate vă văd că sunteţi foarte evlavioşi. Căci străbătând cetatea voastră şi privind locurile voastre de închinare, am aflat şi un altar pe care era scris: «Dumnezeului necunoscut». Deci pe Cel pe Care voi, necunoscându-L Îl cinstiţi, pe Acesta Îl vestesc eu vouă. Dumnezeu, Care a făcut lumea şi toate cele ce sunt în ea, Acesta fiind Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute de mâini, nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie de ceva, El dând tuturor viaţă şi suflare şi toate, şi a făcut dintr-un sânge tot neamul omenesc, ca să locuiască peste toată faţa pământului, aşezând vremile cele de mai înainte rânduite şi hotarele locuirii lor, ca ei să caute pe Dumnezeu, doar L-ar pipăi şi L-ar găsi, deşi nu e departe de fiecare dintre noi, căci în El trăim şi ne mişcăm şi suntem, precum au zis şi unii dintre poeţii voştri: căci ai Lui neam suntem şi noi.

Ev. Ioan 12, 19-36

În vremea aceea sfat au făcut fariseii împotriva lui Iisus şi au zis între ei: vedeţi că nimic nu folosiţi! Iată că lumea s-a dus după Dânsul. Şi erau unii greci între cei care veniseră să se închine la praznic; aceştia s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii şi l-au rugat, zicând: Doamne, voim să vedem pe Iisus. A venit Filip şi i-a spus lui Andrei, şi apoi Andrei şi Filip I-au spus lui Iisus. Iar Iisus le-a răspuns, zicând: a venit ceasul ca să se preamărească Fiul Omului. Adevărat, adevărat zic spun vouă, că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne numai el, iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce-şi iubeşte sufletul său îl va pierde; iar cel ce-îşi urăşte sufletul său în lumea aceasta îl va păstra pentru viaţa cea veşnică. Dacă slujeşte cineva Mie, să vină după Mine şi, unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă va sluji cineva Mie, îl va cinsti Tatăl Meu. Acum sufletul Meu este tulburat, dar ce voi zice? Părinte, izbăveşte-Mă pe Mine de ceasul acesta! Dar pentru aceasta am venit: la ceasul acesta. Părinte, preamăreşte numeleTău. Atunci a venit glas din cer: l-am preamărit şi iarăşi Îl voi preamări. Iar poporul, care era de faţă şi auzea, zicea: a fost tunet! Alţii ziceau: a vorbit cu El un înger. Iisus a răspuns şi a zis: nu pentru Mine a venit glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul acestei lumi va fi izgonit afară. Iar Eu, când voi fi înălţat de pe pământ, pe toţi îi voi trage la Mine. Iar aceasta o zicea, arătând cu ce moarte avea să moară. Atunci mulţimea I-a răspuns: noi am auzit din Lege că Hristos rămâne în veci, deci cum zici Tu că trebuie să fie înălţat Fiul Omului? Cine este Acesta, Fiul Omului? Atunci Iisus a zis către ei: puţină vreme mai este Lumina la voi. Umblaţi până când aveţi Lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; căci cel ce umblă pe întuneric nu ştie unde merge. Până când aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fiii Luminii.

18 mai 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

Lasă un răspuns

46d17abc6e156565e18741b93f139522

[Fapte 17, 1-15; In. 11, 47-57]

„Ce vom face, pentru că Omul Acesta săvârşeşte multe minuni?” A si găsit vină în Mântuitorul cărturăria iudeilor. Şi în zilele noastre, cărturăria găseşte că suprafirescul nu are loc în Evanghelia lui Hristos: „Toate sunt bune, dar vedeţi că asta nu merge”. Şi amândouă cărturăriile şi-au dat mâna în hotărârea lor. Cea a iudeilor a hotărât: „Mai bine să moară un singur om”, decât să piară toţi; iar cealaltă a legiuit: „Să îndepărtăm suprafirescul, ca să păstrăm toate celelalte adevăruri evanghelice”. Şi ce-a ieşit? Cei dintâi au dus poporul la pierzare, iar ceilalţi au pierdut pe rând toate adevărurile creştineşti şi au rămas acum cu mai nimic. Domnul este Piatra unghiulară a edificiului mântuirii; asijderea şi credinţa în suprafiresc este piatra unghiulară a întregului edificiu al adevărului de Dumnezeu insuflat. Mântuitorul însuşi în Ipostasul Său este Cununa suprafirescului, iar în Biserică este Izvorul lui nesecat. Cel care se atinge de acest punct se atinge de pupila ochiului lui Dumnezeu.

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (18 mai 2015)

Lasă un răspuns

Ap. Fapte 17, 1-9

În zilele acelea, Pavel şi Sila, după ce au trecut prin Amfipoli şi prin Apolonia au venit la Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor. Şi după obiceiul său, Pavel a intrat la ei şi în trei sâmbete le-a grăit din Scripturi, deschizându-le şi arătându-le că Hristos trebuia să pătimească şi să învieze din morţi, şi că Acesta, pe Care vi-L vestesc eu, este Hristosul, Iisus. Şi unii dintre ei au crezut şi au trecut de partea lui Pavel şi a lui Sila şi mare mulţime de elini închinători la Dumnezeu şi dintre femeile de frunte nu puţine. Iar iudeii, umplându-se de invidie şi luând cu ei pe câţiva oameni de rând, răi, adunând gloată întărâtau cetatea şi, ducându-se la casa lui Iason, căutau să-i scoată afară, înaintea poporului. Dar negăsindu-i, târau pe Iason şi pe câţiva fraţi la mai-marii cetăţii, strigând că cei ce au tulburat toată lumea au venit şi aici; pe aceştia i-a găzduit Iason; şi toţi aceştia lucrează împotriva poruncilor Cezarului, zicând că este un alt împărat: Iisus. Şi au tulburat mulţimea şi pe mai-marii cetăţii care auzeau acestea. Şi, luând chezăşie de la Iason şi de la ceilalţi, le-au dat drumul.

Ev. Ioan 10, 1-9

Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: adevărat, adevărat vă spun vouă: cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur şi tâlhar. Iar cine intră pe uşă este păstorul oilor. Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă de glasul lui; şi oile sale le cheamă pe nume şi afară le mână. Şi când le-a scos afară pe toate oile sale, merge înaintea lor şi oile merg după dânsul, căci cunosc glasul lui. Iar după un străin ele nu merg, ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor. Această pildă a grăit-o Iisus către ei, dar ei n-au înţeles ce însemnau cuvintele Lui. Deci iarăşi le-zis Iisus: adevărat, adevărat vă spun vouă: Eu sunt uşa oilor. Toţi câţi au venit mai înainte de Mine, sunt furi şi tâlhari; dar oile nu i-au ascultat. Eu sunt uşa: prin Mine de va intra cineva, se va mântui; şi va intra şi va ieşi, şi păşune va afla.

Ev. Ioan 11, 47-57

În vremea aceea căpeteniile preoţilor şi fariseii au adunat sobor asupra lui Iisus şi au grăit: ce este de făcut, pentru că Omul Acesta săvârşeşte multe minuni? Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede într-Însul şi vor veni romanii şi ne vor lua ţara şi poporul nostru. Iar unul dintre dânşii, Caiafa, care era arhiereu în anul acela, a zis către ei: voi nu vă pricepeţi la nimic, nici nu cumpăniţi cu mintea, că-i mai de folos să moară un om pentru popor, decât tot neamul să ne piară. Dar aceasta n-a zis-o de la sine, ci arhiereu fiind al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neamul lor; şi nu numai pentru neamul lor, ci şi ca să-i adune la un loc pe fiii lui Dumnezeu cei risipiţi. Deci, din ziua aceea s-au hotărât ca să-L omoare. De aceea Iisus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo într-un loc, aproape de pustie, într-un oraş numită Efraim şi acolo a rămas cu ucenicii Săi. Şi era aproape Paştile iudeilor şi mulţi din ţară au venit sus în Ierusalim, mai înainte de Paşti, ca să se curăţească. Deci căutau pe Iisus şi, pe când stăteau în templu, vorbeau între ei: credeţi oare că nu va veni la Praznic? Iar mai-marii preoţilor şi fariseii poruncă dăduseră: că de va şti cineva unde este, să-i vestească, ca să-L prindă.

 

16 mai 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

Lasă un răspuns

 [Fapte 15, 35-41; In. 10, 27-38]

„Dacă nu credeţi în Mine, credeţi în lucrările Mele”, zice Domnul. Lucrările Domnului erau ştiute tuturor, iar Domnul putea să vorbească despre ele. E vorba de tămăduirea feluritelor boli, izgonirea demonilor, puterea asupra stihiilor, cunoaşterea gândurilor inimii, prezicerea viitorului, puterea cuvântului si stăpânirea asupra sufletelor. Toate acestea arătau limpede că Iisus Hristos e de la Dumnezeu si cuvântul Lui este adevărul. Pentru noi, la aceste lucrări s-au mai adăugat: moartea cea minunată, Învierea, Înălţarea, Pogorârea Sfântului Duh, întemeierea Bisericii, minunatele daruri duhovniceşti primite de cei ce au crezut, biruinţa asupra păgânismului şi puterile harice care până acum nu încetează să lucreze în Biserica lui Dumnezeu. Toate acestea sunt lucrările Domnului. Oricărui necredincios i se poate spune: „Dacă nu crezi cuvântului, crede acestor lucrări, care mărturisesc cu glas mare despre dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos; şi crezând, primeşte întregul Lui adevăr”. Dar ce I-au răspuns atunci iudeii Domnului? „Căutau iarăşi să-L prindă.” Ce fac necredincioşii de acum? Şed împletind minciună peste minciună ca să „prindă” nu pe Domnul – căci asta e peste puterile lor -, ci pe cei ce sunt simpli în credinţă şi nu pot să descurce împletirile lor viclene. 

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (16 mai 2015)

Lasă un răspuns

Ap. Fapte 15, 35-41

În zilele acelea, Pavel şi Barnaba petreceau în Antiohia, învăţând şi binevestind, împreună cu mulţi alţii, cuvântul Domnului. Şi după câteva zile, Pavel a zis către Barnaba: Întorcându-ne, să cercetăm cum se află fraţii noştri în toate cetăţile în care am vestit cuvântul Domnului. Barnaba voia să ia împreună cu ei şi pe Ioan, cel numit Marcu; dar Pavel cerea să nu-l ia pe acesta cu ei, fiindcă se despărţise de ei din Pamfilia şi nu venise alături de ei la lucrul la care fuseseră trimişi. Deci s-a iscat neînţelegere între ei, încât s-au despărţit unul de altul, şi Barnaba, luând pe Marcu, a plecat cu corabia în Cipru; iar Pavel, alegând pe Sila, a plecat, fiind încredinţat de către fraţi harului Domnului. Şi străbătea Siria şi Cilicia, întărind Bisericile.

Ev. Ioan 10, 27-38

Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: oile Mele ascultă de glasul Meu şi Eu le cunosc pe ele, şi ele vin după Mine; iar Eu le dau viaţă veşnică şi nu vor pieri în veci şi din mâna Mea nu le va răpi nimeni. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi şi nimeni nu poate să le smulgă din mâna Tatălui Meu. Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem. Atunci iudeii au luat iarăşi pietre ca să arunce asupra Lui. Iisus le-a răspuns: multe lucruri bune v-am arătat vouă de la Tatăl Meu; pentru care din aceste lucruri aruncaţi cu pietre asupra Mea? Iudeii I-au răspuns, zicând: pentru lucru bun, noi nu aruncăm cu pietre asupra Ta, ci pentru blasfemie, pentru că Tu, om fiind, Te faci pe Tine însuţi Dumnezeu. Iisus le-a răspuns: oare nu e scris în legea voastră: Eu am zis: dumnezei sunteţi? Dacă i-a numit dumnezei pe aceia, către care a fost cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate să se desfiinţeze – despre Mine, pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume, voi ziceţi că grăiesc blasfemie, fiindcă am spus că sunt Fiul lui Dumnezeu? Dacă nu fac lucrurile Tatălui Meu, să nu credeţi în Mine; iar dacă le fac, chiar dacă nu credeţi în Mine, credeţi în aceste lucruri, ca să înţelegeţi şi să credeţi, că Tatăl este în Mine şi Eu în El.

NECROLOGUL ÎPS TEODOSIE LA ÎNMORMÂNTAREA TÂNĂRULUI TEOLOG IOAN MUNTEANU (15 mai 2015)

2 Răspunsuri

15 mai 2015: TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI

Lasă un răspuns

[Fapte 15, 5-34; In. 10, 17-28]

„Voi nu credeţi, fiindcă nu sunteţi dintre oile Mele”, grăieşte Domnul către iudeii ce nu crezuseră în Dânsul. „Oile Mele ascultă de glasul Meu, şi le cunosc pe ele, şi ele vin după Mine.” Necredincioşii nu sunt din turma lui Hristos. Pe atunci, necredinioşi erau cei care nu intraseră în turmă; acum, printre noi necredincioşi sunt toţi cei care au căzut de la credinţă ori s-au îndepărtat de turma lui Hristos. Domnul este Păstorul: toate oile Sale vin după El, urmând sfintei Sale învăţături si plinind sfintele Lui porunci. Păcătoşii sunt oile slabe si bolnave, dar sunt, oricum, printre oile din turmă; dar cei ce şi-au pierdut credinţa sunt cei care au rămas de tot în urmă şi au fost lepădaţi spre mâncare fiarelor. Aceştia sunt adevăraţii „înapoiaţi”. Ei nu fac parte din turma lui Hristos şi glasul Lui nu îl ascultă; şi El nu îi cunoaşte – nu îi cunoaşte fiindcă ei nu dau de ştire despre sine în nici un fel, aşa cum a făcut femeia cu scurgere de sânge. Si la Judecată li se va spune: „Nu vă cunosc pe voi, plecaţi”.

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (15 mai 2015)

Lasă un răspuns

Ap. Fapte 15, 5-12

În acele zile, unii din eresul fariseilor, care trecuseră la credinţă, s-au ridicat zicând că trebuie să-i taie împrejur şi să le poruncească a păzi Legea lui Moise. Şi apostolii şi preoţii s-au adunat ca să cerceteze despre acest cuvânt. Şi făcându-se multă vorbire, s-a sculat Petru şi le-a zis: Bărbaţi fraţi, voi ştiţi că din primele zile Dumnezeu a ales între voi, ca prin gura mea neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă. Şi Dumnezeu, Cel ce cunoaşte inimile, le-a mărturisit, dându-le Duhul Sfânt, ca şi nouă. Şi nimic n-a deosebit între noi şi ei, curăţind inimile lor prin credinţă. Acum deci, de ce ispitiţi pe Dumnezeu şi vreţi să puneţi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi n-am putut să-l purtăm? Ci prin harul Domnului nostru Iisus Hristos credem că ne vom mântui în acelaşi chip ca şi aceia. Şi a tăcut toată mulţimea şi asculta pe Barnaba şi pe Pavel, care istoriseau câte semne şi minuni a făcut Dumnezeu prin ei între neamuri.

Ev. Ioan 10, 17-28

Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: pentru aceasta Tatăl Mă iubeşte pe Mine, pentru că Eu Îmi dau viaţa Mea, ca iarăşi s-o iau. Nimeni n-o ia de la Mine, ci Eu de la Mine însumi o pun. Putere am ca s-o pun şi putere iarăşi s-o iau; această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu. Din nou s-a făcut dezbinare între iudei pentru cuvintele acestea. Deci mulţi dintre ei ziceau: are diavol şi este nebun; pentru ce îl ascultaţi? Dar alţii răspundeau: aceste cuvinte nu sunt cuvinte de îndrăcit; şi cum poate un diavol să deschidă ochii orbilor? Şi era atunci în Ierusalim sărbătoarea Tîrnosirii templului, şi era iarnă. Iar Iisus se plimba în templu, în pridvorul lui Solomon. Atunci L-au împresurat iudeii şi I-au zis: până când ai să scoţi sufletul din noi? Dacă eşti Tu Hristos, spune-o nouă fără sfială. Iisus le-a răspuns: v-am spus-o vouă şi nu credeţi; lucrurile pe care Eu le fac în numele Tatălui Meu, acestea mărturisesc despre Mine. Dar voi nu credeţi pentru că voi nu sunteţi dintre oile Mele. Precum v-am spus vouă, oile Mele ascultă de glasul Meu şi Eu le cunosc pe ele şi ele vin după Mine; iar Eu le dau viaţă veşnică.

PROGRAMUL LITURGIC LA DUMINICA VINDECARII ORBULUI

Lasă un răspuns
Sambata seara, 16 mai 2015, începând cu orele 17.00, se va  oficia Ceasul 9 si Vecernia.
Duminica, 17 mai, începând cu orele 7.00, se vor săvârşi in biserica schitului Miezonoptica, Utrenia şi Ceasurile, iar de la orele 9.30  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur.
La Chinonic vom canta Canonul Paraclitic al Sfantului Iona din Odesa, iar dupa otpustul Liturghiei se vor citi rugaciuni de dezlegare si la toată trebuinţa si se vor scoate spre venerare cele mai pretioase odoare ale schitului – moastele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe si ale Cuviosului Ioachim Vatopedinul. 
Pelerinii prezenţi la sfintele slujbe vor fi invitaţi să servească prânzul în trapeza mănăstirii.
Credincioşii, care vor să participe la sfintele slujbe, pot face rezervări pentru microbuz la numerele de telefon:
  
0243.216.085,
 0343.102.597,
0740.945.854,
0728.913.548,
0769.466.348
(Persoană de contact: Toader Lucretia)