SFÂNTA MARE MUCENIȚĂ KETEVAN, regina Georgiei (13 sept)
Sfânta Ketevan a fost descendentă din familia imperială Bagration. A devenit soția lui David, urmașul împăratului Alexandru al II lea din Kakheti (1577-1605). Constantin, cumnatul ei, s-a convertit la islam și a devenit comandant în armata persană. Din porunca împăratului Abbas I al Persiei, Constantin a trimis asasini care i-au ucis tatăl si fratele. Împărăteasa Ketevan și-a adunat poporul din Kakheti și a mers împotriva lui Constantin, învingând pe necuviinciosul apostat.
Mai târziu, împăratul Abbas a cerut ostateci de seamă, printre ei s-a oferit ca voluntar si împărăteasa Ketevan. Pentru că împăratul persan nu a reușit să o convertească la credința islamică, a supus-o la multe chinuri: Au atârnat-o răstignită pe un copac în formă de cruce și au torturat-o cu clești încinși. I-au pus pe cap un coif încins în foc, a fost lovită cu vergi de oțel și i-au strujit trupul cu unghii de fier. Fumul gros din părul si capul său arzând s-a ridicat spre cer, iar binecuvântata martiră și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu în ziua de 13 septembrie 1624.
Sfântă KETEVAN, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii!
Fraţii Felix şi Regula, precum şi însoţitorul lor Exuperantie, erau creştini din oraşul Teba – Egipt, care au venit în Elveţia în timpul domniei lui Maximian (250-310), împreună cu legiunea tebaică, formată numai din creştini şi încoronată de martiriu în 302 la Agaunum (în zona oraşului Saint-Maurice – sudul Elveţiei). Conducătorul acestei legiuni, faimosul Mauriţius, care era un foarte bun creştin, i-a trimis pe cei trei, înaintea martiriului sãu, sã predice Evanghelia lui Hristos dincolo de Alpi.
