SFÂNTA EVANGHELIE DIN SFÂNTA ŞI MAREA MIERCURI (Matei 26, 6-16); Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca; 15 aprilie 2020
Arhive categorii: Săptămâna Sfintelor Pătimiri
ÎN SFÂNTA ȘI MAREA MIERCURI
În Sfânta şi Marea zi Marţi
SEARA
Citim Pavecerniţa cea mare. La care cântăm; Tricântarea lui Andrei Criteanul.
Tricântarea
Cântarea a 3-a, glasul al 2-lea,
Irmos:
Mintea mea cea neroditoare, arată-o aducătoare de roadă, Dumnezeule, Lucrătorul bunătăţilor şi Săritorul celor cuvioase, cu milostivirea Ta.
Vremea sfârşitului este; deci, să ne întoarcem, Hristos învaţă; că va veni într-o clipeală; veni-va şi nu va zăbovi, ca să judece lumea Sa.
Arătând Hristos, că fără de veste va fi venirea Lui, a grăit de stricăciunea cea negândită, ce s-a adus pe pământ odinioară, pe vremea lui Noe.
Cămara s-a deschis şi împreună cu dânsa s-a împodobit şi dumnezeiasca nuntă; Mirele este aproape, chemându-ne pe noi; deci, să ne gătim.
Casa lui Simon Te-a încăput, Împărate Iisuse, pe Tine, Cel neîncăput pretutindenea şi femeia păcătoasă Te-a uns cu mir.
Umplându-se femeia de mireasma cea de taină, Mântuitorule, s-a izbăvit de împuţiciunea cea dintâi a multelor păcate; că mirul vieţii izvorăşti.
Tu însuţi, Hristoase, fiind hrana cea cerească, viaţa celor flămânzi, ai mâncat cu oamenii, arătând mai-nainte smerenia Ta.
Ucenicul cel nemulţumitor lepădându-se de Tine, Hristoase, şi întorcându-se spre vinderea Ta, a îndemnat asupra Ta toată adunarea gloatelor celor fărădelege.
Ție, Fiului împreună şi Tatălui şi Duhului Celui drept, unei firi mă închin şi o laud despărţindu-o după feţe şi unindu-o după fiinţă.
Mieluşeaua care Te-a născut pe Tine, Păstorul şi Mielul, Iisuse Dumnezeule, pururea se roagă pentru toţi pământenii, cei ce cred întru Tine.
Iată, s-a adunat vrăjmăşeşte sfatul cel viclean cu adevărat, să judece spre moarte ca pe un vinovat, pe Cela ce şade sus ca un Judecător şi Domn. Acum se adună Irod cu Pilat, împreună şi Ana şi Caiafa, să întrebe pe Cel ce este, Unul, îndelung-Răbdător.
Pe Cel ce a închipuit mai înainte în rug lui Moise minunea Fecioarei, în muntele Sinai oarecând, lăudaţi-L, bine-L cuvântaţi şi Îl preaînălţaţi întru toţi vecii.
Nu doară că nu ştia vremea sfârşitului, Cel ce stăpâneşte veacurile, a zis mai înainte că nu ştie ziua aceea; ci ca să pună hotar tuturor spre umilinţă.
Când vei ședea, Judecătorule, despărţind ca un păstor, precum ai zis, caprele de oi, să nu ne lipseşti, Mântuitorule, de starea aceea dea-dreapta Ta, cea dumnezeiască.
Tu eşti Paştile noastre, Cel ce Te-ai jertfit pentru toţi ca un miel şi ca o jertfă, şi iertare de greşale; dumnezeieştile Tale patimi, Hristoase, le preaînălţăm întru toţi vecii.
Cu moara, cu ţarina şi cu casa s-a asemănat toată viaţa aceasta, o, suflete al meu. Pentru aceasta să ai inimă curată către Dumnezeu, ca să nu laşi nimica din trup stricăciunii.
Nu numai la farisei şi la Simon ai voit a intra în casă la mâncare, Mântuitorule, ci încă şi vameşii şi păcătoasele se îndestulează de milostivirea Ta.
Iubind dragostea banilor, vânzătorul Iuda, deşertându-se mirul, a început a gândi de vinderea Stăpânului şi venind la cel fărădelege, i-a tocmit preţul.
O, ce mâini fericite ! O, ce păr şi ce buze, ale păcătoasei pocăite ! Cu care a vărsat mirul pe picioarele Tale, Mântuitorule, ştergându-le şi adesea sărutându-le.
Şezând Tu, Cuvinte, femeia a venit la Tine şi plângând lângă picioarele Tale, Mântuitorule, a deşertat sticla cu mirul pe capul Tău, Cel ce însuţi eşti mirul cel fără de moarte.
Binecuvântăm pe Tatăl…
A Treimii:
Împreună cu Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime întru o Dumnezeire o slăvim, strigând : Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti în veci.
Pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, Mântuitorule, şi ale Apostolilor Tăi, trimite nouă milele Tale din-destul şi dă pacea Ta poporului Tău.
SFÂNTA EVANGHELIE DIN SFÂNTA ŞI MAREA MARŢI
Ev. Matei 24, 36-51; 25, 1-46; 26, 1-2
Zis-a Domnul către ucenicii Săi: de ziua şi de ceasul acela, nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl Meu singur. Cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Căci precum era în zilele cele dinainte de potop, când oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi; tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Atunci din doi care vor fi în câmp, unul se va lua şi altul se va lăsa. Din două care vor măcina la moară, una se va lua şi alta se va lăsa. Deci privegheaţi, căci nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. Însă să ştiţi aceasta că, de-ar şti stăpânul casei în care ceas din noapte va veni furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. Pentru aceasta şi voi fiţi gata, căci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi. Cine este, oare, slujitorul cel credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpânul său peste slujitorii săi, ca să le dea hrană la vreme? Fericit este slujitorul acela pe care, venind stăpânul său, îl va găsi făcând aşa. Adevărat vă spun vouă că îl va pune peste toate averile sale. Dacă însă slujitorul acela, fiind rău, va zice în inima sa: stăpânul meu va întârzia, şi va începe să bată pe tovarăşii săi şi să mănânce şi să bea cu beţivii, va veni stăpânul slujitorului aceleia în ziua în care nu se aşteaptă şi în ceasul în care nu se gândeşte, şi-l va tăia din dregătorie şi-l va face părtaş cu făţarnicii. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Atunci se va asemăna împărăţia cerurilor cu zece fecioare care, luându-şi candelele lor, au ieşit în întâmpinarea Mirelui. Cinci însă dintre ele erau înţelepte, iar cinci nebune. Cele nebune, luându-şi candelele lor, n-au luat cu ele untdelemn; iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, o dată cu candelele lor. Dar întârziind Mirele, au aţipit toate şi au adormit. Iar la miezul nopţii s-a făcut strigare: iată, Mirele vine; ieşiţi în întâmpinarea Lui! Atunci s-au deşteptat toate acele fecioare şi şi-au împodobit candelele lor. Iar cele nebune au zis celor înţelepte: daţi-ne din untdelemnul vostru, căci se sting candelele noastre. Dar cele înţelepte au răspuns, zicând: pentru ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă, mai bine duceţi-vă la cei ce vând şi vă cumpăraţi. Dar, plecând ele să cumpere, a venit Mirele şi cele care erau gata au intrat cu El la nuntă şi s-a închis uşa. Iar mai pe urmă au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă. Dar El, răspunzând, a zis: adevărat vă spun vouă: nu vă cunosc pe voi. Drept aceea, privegheaţi căci nu ştiţi ziua, nici ceasul, în care va veni Fiul Omului. Căci în acelaşi chip un om oarecare, plecând departe, a chemat slujitorii săi şi le-a încredinţat averea sa: unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui, apoi a plecat. Îndată cel care primise cinci talanţi s-a dus şi a neguţătorit cu ei şi a făcut alţi cinci talanţi. Tot aşa şi cel cu doi a dobândit şi el alţi doi. Iar cel care primise un talant s-a dus şi a săpat în pământ ascunzând argintul stăpânului său. Dar, după multă vreme, s-a înapoiat stăpânul acelor slujitori şi le-a cerut socoteala. Apropiindu-se cel care primise cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: stăpâne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Iar stăpânul său i-a zis: bine, slujitor bun şi credincios, peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intră în bucuria stăpânului tău. Apropiindu-se şi cel care primise doi talanţi, a zis: stăpâne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi am dobândit cu ei. Stăpânul său i-a zis: bine, slujitor bun şi credincios, peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intră în bucuria stăpânului tău. Apoi, apropiindu-se cel care primise un talant, a zis: stăpâne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai vânturat. De aceea m-am temut şi m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ia-ţi ce este al tău. Iar stăpânul său, răspunzând, i-a zis: slujitor viclean şi leneş, ai ştiut că secer unde n-am semănat şi că adun de unde n-am vânturat? Pentru aceasta se cuvenea ca tu să fi dat banii mei schimbătorilor de bani şi eu, venind, mi-aş fi luat înapoi ce este al meu, cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi. Căci tot celui care are i se va da şi-i va prisosi; iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are; iar pe slujitorul cel netrebnic aruncaţi-l în întunericul cel mai dinafară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Iar când va veni Fiul Omului în slava Sa şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe scaunul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile; şi-i va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre; şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Sa: veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi căutat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit, sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: adevărat vă spun vouă că, întrucât aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai Mei prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci va zice şi celor de-a stânga Sa: duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care este pregătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit Ţie? El însă le va răspunde şi le va zice: adevărat vă spun că, întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la chinuri veşnice, iar drepţii la viaţă veşnică. Iar, după ce a sfârşit toate cuvintele acestea, a zis Iisus către ucenicii Săi: ştiţi că peste două zile vor fi Paştile şi Fiul Omului se va da să se răstignească.
TÂLCUIREA EVANGHELIEI DIN SFÂNTA ȘI MAREA MARȚI
Mt. 24,36; 26,2
Acum, poporul, preoţii şi mai-marii iudeilor ascultă pentru cea din urmă oară cuvântul Domnului în templu, si acest cuvânt a fost atotcuprinzător: a cuprins toate cele trecute, cele de faţă si cele viitoare. Prin întrebarea privitoare la Ioan, Domnul a dat să se înţeleagă că El este Mesia Cel adevărat; prin pilda celor doi fii, a arătat că iudeii vor fi lepădaţi, iar în locul lor vor fi chemaţi păgânii; prin pilda lucrătorilor viei le-a spus că pe cei lepădaţi îi aşteaptă pierzarea; prin pilda nunţii fiului de împărat a învăţat că şi dintre cei ce vor veni la Dânsul nu toţi vor fi vrednici, ci se vor arăta unii pe care pe bună dreptate îi va arunca în întunericul cel mai din afară; răspunzând la întrebările privitoare la dajdia către cezarul şi la cea dintâi poruncă, precum şi prin cuvântarea de osândă arată trăsăturile proprii vieţii mântuitoare; în fine, luând deoparte pe ucenici, le-a prevestit nenorocirile viitoare ale Ierusalimului şi le descoperă taina venirii Sale celei de-a doua. Ar fi fost de ajuns pentru cineva să asculte toate acestea cu luare-aminte, pentru a se încredinţa că El este adevăratul Mântuitor al lumii – Hristosul şi să se supună poruncilor şi învăţăturii Lui. Până în ziua de azi, citirea capitolelor din Evanghelie privitoare la tot ce s-a întâmplat în ziua aceea este cel mai puternic mijloc de a învia credinţa în Domnul şi, deşteptând în creştin conştiinţa a ceea ce trebuie să fie şi trebuie să aştepte el, de a-i înfierbânta râvna, arătându-l mărturisitor al Domnului nu doar cu gura, ci şi cu fapta.
Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)
PREDICĂ LA DENIA DIN SFÂNTA ŞI MAREA MARȚI (2020)
PREDICĂ LA DENIA DIN SFÂNTA ŞI MAREA MARȚI; Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca; Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca; 14 aprilie 2020
CUVÂNT AL CELUI ÎNTRE SFINȚI PĂRINTELUI NOSTRU, IOAN DE KRONSTADT ÎN LUNEA MARE (lectură)
CUVÂNT AL CELUI ÎNTRE SFINȚI PĂRINTELUI NOSTRU, IOAN DE KRONSTADT ÎN LUNEA MARE; lectură Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca
PREDICĂ ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI (2020)
PREDICĂ ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI, Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca, 13 aprilie 2020
INSTANTANEE VIDEO DE LA VECERNIA SFINTEI ŞI MARII LUNI

Foto: Poenaru Constantin
Pune, Doamne, strajă gurii mele…
Bucură-te şi te veseleşte, cetatea Sionului; bucură-te şi te veseleşte, Biserica lui Dumnezeu. Că iată Împăratul tău a venit în dreptate, şezând pe mânz, lăudat fiind de prunci. Osana, Celui dintru înălţime! Bine eşti cuvântat, Cel ce ai mulţime de îndurări, miluieşte-ne pe noi.
Bucură-te şi te veseleşte, cetatea Sionului; bucură-te şi te veseleşte, Biserica lui Dumnezeu. Că iată Împăratul tău a venit în dreptate, şezând pe mânz, lăudat fiind de prunci. Osana, Celui dintru înălţime! Bine eşti cuvântat, Cel ce ai mulţime de îndurări, miluieşte-ne pe noi.
Venit-a Mântuitorul astăzi în cetatea Ierusalimului să împlinească Scriptura; şi toţi au luat în mâini stâlpări şi hainele lor le-au aşternut Lui, cunoscând că Însuşi este Dumnezeul nostru. Căruia cântă heruvimii neîncetat: Osana, Celui dintru înălţime. Bine eşti cuvântat, Cel ce ai mulţime de îndurări, miluieşte-ne pe noi.
Cel ce Te porţi pe heruvimi şi eşti lăudat de serafimi ai încălecat pe mânz, Bunule; şi precum zice David, pruncii Te lăudau cu dumnezeiască cuviinţă, iar iudeii Te huleau cu fărădelege. Şederea pe mânz însemna întoarcerea neamurilor neînfrânate de la necredinţă, la credinţă. Slavă Ţie, Hristoase, Unul cel mult-Milostiv şi iubitor de oameni.
Cel ce Te porţi pe heruvimi şi eşti lăudat de serafimi ai încălecat pe mânz, Bunule; şi precum zice David, pruncii Te lăudau cu dumnezeiască cuviinţă, iar iudeii Te huleau cu fărădelege. Şederea pe mânz însemna întoarcerea neamurilor neînfrânate de la necredinţă, la credinţă. Slavă Ţie, Hristoase, Unul cel mult-Milostiv şi iubitor de oameni.
Iată, acum binecuvântați pe Domnul toți slujitorii Domnului, glasul al 8-lea
De la stâlpările de finic şi de la acele ramuri, ca de la un dumnezeiesc praznic, trecând la altă serbare dumnezeiască, la cinstitele Patimi ale lui Hristos, la taina cea de mântuire, să alergăm credincioşii, şi să-L vedem suferind patimă de bunăvoie pentru noi. Şi mulţumindu-I, să-I cântăm cântare cuvioasă, grăind: Izvorule al milostivirii şi limanul mântuirii, Doamne, slavă Ţie.
Cântaţi Domnului cântare nouă, laudă Lui în Biserica cuvioşilor.
Înfricoşător lucru este a cădea în mâinile Dumnezeului celui viu; că Acesta este judecătorul amintirilor şi gândurilor inimii. Nimeni să nu intre ispitind credinţa cea fără prihană. Ci cu blândeţe şi cu frică să ne apropiem de Hristos, ca să luăm milă şi să aflăm har în vreme de ajutor.
De la stâlpările de finic şi de la acele ramuri, ca de la un dumnezeiesc praznic, trecând la altă serbare dumnezeiască, la cinstitele Patimi ale lui Hristos, la taina cea de mântuire, să alergăm credincioşii, şi să-L vedem suferind patimă de bunăvoie pentru noi. Şi mulţumindu-I, să-I cântăm cântare cuvioasă, grăind: Izvorule al milostivirii şi limanul mântuirii, Doamne, slavă Ţie.
TRICÂNTAREA TRIODULUI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI (audio)
TRICÂNTAREA TRIODULUI (LA PAVECERNIȚA MARE) ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI – alcătuire a Sfântului Andrei Criteanul; Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca
SINAXARUL TRIODULUI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI (Audio)
SINAXARUL TRIODULUI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI; Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca