Arhive autor: admin
Starețul Emilianos Simonopetritul – O PERSPECTIVĂ AUTENTICĂ ASUPRA BOLII (mp3)

Cateheza a 6-a a Starețului Emilianos Simonopetritul (din cea mai recentă carte apărută în limba română, lectură audio). Audiție cu folos!
Download link
1 item
4 iul 2019, ES, Cat 6, O perspectiva autentica asupra bolii.MP3
57.2 MB
6 iulie – Pomenirea Sfântului Cuvios Varnava din Schitul Ghetsimani (Viața audio, în format mp3)
”Prigoana împotriva credinţei se va înmulţi mereu. Nenorociri nemaiauzite până acum şi întuneric vor cuprinde tot şi toate, iar bisericile vor fi închise. Însă chiar când va fi peste putinţă de răbdat, atunci va veni izbăvirea. Şi toate vor înflori. Se va reîncepe construcţia de biserici. Dar aceasta va fi înflorirea de dinainte de sfârşit” (Sfântul Cuvios Varnava de la Schitul Ghetsimani, pomenit pe 6 iulie)
Download link
https://we.tl/t-bcLCdkFOBJ
1 item
6 iul 2019, Sf Varnava de la Schitul Ghetsimani.MP3
31.8 MB


21 iunie 2019 – TAINA SFÂNTULUI MASLU
Vineri, 21 iunie 2019, începând cu orele 19.30, în Schitul ”Sf. Gheorghe-Cloșca” (sat Cloșca, com. Horia, jud. CT), se va oficia Taina Sfântului Maslu.
După predică, se vor citi rugăciuni de dezlegare şi la toată trebuinţa, iar credincioșii vor putea venera sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și ale Sfântului Cuvios Ioachim Vatopedinul.
Credincioşii, care vor să participe la această Sfântă Taină, pot face rezervări ptr. un mijloc de transport la nr. de tel. 0728913548 (Persoana de contact – Lucreția Toader)
PROGRAMUL LITURGIC ÎN A DOUA ZI DE PAȘTI: ÎNVIEREA DOMNULUI ȘI SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, purtătorul de biruință

7.30 – 9.00: Utrenia
9.00 – 11.00: Sfânta Liturghie.
PROGRAM LITURGIC ÎN PERIOADA 24 – 28 APRILIE 2019
MIERCURI:
19.00: PAVECERNIȚA MICĂ
19. 30: DENIE
JOI:
8.00: PARASTAS
9.00: LITURGHIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE UNITĂ CU VECERNIA
17.30: PAVECERNIȚA MICĂ
18: DENIA CELOR 12 EVANGHELII
VINERI:
800: CEASURILE ÎMPĂRĂTEŞTI şi VECERNIA în cadrul căreia se scoate spre cinstire SF. EPITAF (AER)
1800: DENIA PROHODULUI
SÂMBĂTĂ:
7.00: CEASURILE ȘI LITURGHIA SF. VASILE CEL MARE UNITĂ CU VECERNIA ÎNVIERII
2300: CITIRE DIN FAPTELE APOSTOLILOR ŞI CANONUL SÂMBETEI CELEI MARI
DUMINICĂ:
0000: UTRENIA ÎNVIERII ŞI LITURGHIA PASCALA ( A SF. IOAN GURĂ DE AUR)
16: SLUJBA VECERNIEI, NUMITĂ ŞI „A DOUA ÎNVIERE”, CU CITIREA SFINTEI EVANGHELII ÎN 12 LIMBI
LUMINĂ LINĂ… (14 aprilie 2019)
Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase, venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu; vrednic ești în toată vremea a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel de dai viață, pentru aceasta lumea Te slăvește.
Φώς ιλαρόν αγίας δόξης αθανάτου Πατρός, ουρανίου, αγίου, μάκαρος, Ιησού Χριστέ, ελθόντες επί την ηλίου δύσιν, ιδόντες φώς εσπερινόν, υμνούμεν Πατέρα, Υιόν και Άγιον Πνεύμα, Θεόν. Άξιόν σε εν πάσι καιροίς, υμνείσθαι φωναίς αισίαις, Υιέ Θεού, ζωήν ο διδούς· Διό ο κόσμος σε δοξάζει. (Gr.)
O Gladsome Light of the holy glory of the Immortal Father, heavenly, holy, blessed Jesus Christ. Now we have come to the setting of the sun and behold the light of evening. We praise God: Father, Son, and Holy Spirit. For it is right at all times to worship Thee with voices of praise, O Son of God and Giver of Life, therefore all the world glorifies Thee. (En.)

Lumină lină (gr. Φως Ιλαρόν) este o veche cântare scrisă inițial în greaca koiné (limba greacă populară, folosită şi la scrierea Evangheliilor). Este cel mai vechi imn creștin cunoscut, în afara textului biblic, și care este folosit până în zilele noastre. Acest imn este cântat, în Biserica Ortodoxă, la slujba Vecerniei.
Prima sursă scrisă în care această cântare a fost păstrată, sub pana unui autor anonim, sunt Constituțiile Apostolice, scrise spre sfârșitul secolului al III-lea, începutul secolului al IV-lea d.Hr., în cadrul unui grup de cântări de dimineață, seară, înainte de masă sau seara, la momentul aprinderii lumânărilor. Lumină lină se cânta la momentul aprinderii lumânărilor, seara, fiind cunoscut și sub numele de Cântarea la aprinderea lumânărilor. Deși cuvintele a trei dintre celelalte imnuri sunt preluate din Scriptură sau altele care au fost datate spre anul 150 d.Hr., Lumină lină este prima cântare considerată a fi un imn în sensul modern al cuvântului. În orice caz, este primul exemplu complet în acest sens. Este mult mai ritmat decât altele și este împărțit în doisprezece versuri a câte 4, 6, 8, 9, 10 și 11 silabe pe vers (în versiunea greacă). Sfântul Vasile cel Mare (cca. 330 – 1 ianuarie 379) vorbește despre cântarea imnului Lumină lină ca despre una dintre tradițiile foarte îndrăgite ale Bisericii, la acea dată imnul fiind considerat deja vechi (există însă și voci care atribuie Sfântului Vasile însuși compunerea acestui imn).
La vremea aceea, în Ierusalim o candelă rămânea pururea aprinsă în mormântul gol al Mântuitorului, strălucirea ei fiind un simbol al luminii vii a lui Hristos. Atunci când creștinii se adunau la rugăciune era cântat acest imn, iar la ceremonia numită a aprinderii luminilor, această candelă era scoasă din Mormânt, această singură lumină strălucitoare chemând Biserica să Îl cinstească pe Domnul Cel înviat din morți.
Unii cred că acest imn a fost compus de Atinoghen, un sfânt despre care nu se știe când a trăit, dar a cărui pomenire se face la 16 iulie, și care ar fi alcătuit această cântare în timp ce era dus spre a fi martirizat. Sfântul este adesea reprezentat în chipul unui episcop bătrân, iar alături de el călăul cu un braț paralizat până ce acela va fi sfârșit cântarea. Martirologiul roman relatează: „În Pont, [este celebrată] ziua Sfântului Atinoghen, [care a fost] un teolog vârstnic, care, atunci când era pe cale să primească mucenicia prin foc, a cântat un imn de bucurie, pe care l-a lăsat în scris ucenicilor săi”. Este probabil unul și același cu episcopul care a pătimit în Sevastia Armeniei împreună cu zece ucenici ai săi, în vremea persecuțiilor lui Dioclețian, pe data de 16 iulie, astfel că se poate aprecia că a trecut la Domnul în jurul anului 305 d.Hr.
Se crede că Sfântul Sofronie al Ierusalimului (634-638 d.Hr.), care a fost cunoscut ca imnograf, a revizuit această cântare.
12 apr. 2019: DENIA IMNULUI ACATIST ȘI SLUJBA PARASTASULUI
Astăzi (12.04), de la orele 19, la Schitul ”Sf. Gheorghe-Cloșca” (sat Cloșca, com. Horea, jud. Constanța), se va oficia Denia Imnului Acatist al Maicii Domnului și Slujba Parastasului. Vă așteptăm cu drag!

SFÂNTA LITURGHIE ÎN DUMINICA A TREIA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH (7 iulie 2019)
În Duminica a 3-a după Cincizecime (7 iulie 2019), la Schitul ”Sf. Gheorghe-Cloșca”, sat Cloșca, com. Horea, jud. Constanța, Sfânta Liturghie se va oficia începând cu orele 9. Vă așteptăm cu drag! O duminică binecuvântată tuturor! ![]()

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (23 martie 2019)
(Evr. 3, 12-16; Mc. 1, 35-44)
„A ieşit Iisus şi S-a dus într-un loc pustiu şi se ruga acolo” (Mc. l, 35). Domnul se roagă aici ca om sau, mai bine zis, ca Cel ce S-a înomenit cu fire omenească. Rugăciunea Lui mijloceşte pentru noi şi este, totodată, pilduitoare pentru omenitatea Lui, care se cuvenea să intre pe o anumită cale în stăpânirea Dumnezeiescului, în acest din urmă înţeles, ea este pentru noi o pildă. Apostolul Pavel ne învaţă că Duhul se roagă în cei ce L-au primit și, fireşte, nu Se roagă singur, ci dând imbold năzuinţei duhului omenesc de a se ruga lui Dumnezeu: si iată că avem aici rugăciunea mişcată de Duhul Sfânt. Aceasta însă este treapta de sus a rugăciunii. Calea către această treaptă este, pentru cei ce caută curăţirea şi sfinţirea, nevoinţa întru rugăciune, însingurarea, noaptea sunt cele mai prielnice împrejurări pentru această nevoinţa; iar nevoinţa în sine stă în multe îngenun-chieri însoţite de suspinări ale inimii. Ostenește-te iar şi iar, izgonind orişice lenevie. Domnul se va milostivi de tine si îţi va da duhul rugăciunii, care va începe să lucreze în tine ca răsuflarea în trup. Pune început! Iată acum vremea bineprimită.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)



