Arhive autor: admin

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (5 martie 2021)

ioan_teologul5

 Ap. II Ioan 1, 1-13

Preotul, către aleasa Doamnă şi către fiii ei, pe care eu îi iubesc întru adevăr şi nu numai eu, ci şi toţi care au cunoscut adevărul, pentru adevărul care rămâne în noi şi va fi cu noi în veac: Har, milă, pace fie cu voi de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Iisus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi în dragoste. M-am bucurat foarte, că am aflat pe unii din fiii tăi umblând întru adevăr, precum am primit poruncă de la Tatăl. Şi acum te rog, Doamnă, nu ca şi cum ţi-aş scrie poruncă nouă, ci pe aceea pe care noi o avem de la început, ca să ne iubim unii pe alţii. Şi aceasta este iubirea, ca să umblăm după poruncile Lui; aceasta este porunca, precum aţi auzit dintru început, ca să umblaţi întru iubire. Pentru că mulţi amăgitori au ieşit în lume, care nu mărturisesc că Iisus Hristos a venit în trup; acesta este amăgitorul şi antihristul. Păziţi-vă pe voi înşivă, ca să nu pierdeţi ceea ce aţi lucrat, ci să primiţi plata deplină. Oricine se abate şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos nu are pe Dumnezeu; cel ce rămâne în învăţătura Lui, acela are şi pe Tatăl şi pe Fiul. Dacă cineva vine la voi şi nu aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: Bun venit! Căci cel ce-i zice: Bun venit! se face părtaş la faptele lui cele rele. Multe având a vă scrie, n-am voit să le scriu pe hârtie şi cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi şi să vorbesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină. Te îmbrăţişează fiii surorii tale celei alese.

EIKONES-XRISTOS-01

Ev. Marcu 15, 20, 22, 25, 33-41

În vremea aceea, luând pe Iisus, ostaşii L-au scos afară ca să-L răstignească. Şi L-au dus la locul zis Golgota, care se tălmăceşte «Locul Căpăţânii». Iar când L-au răstignit, era ceasul al treilea. Şi, de la ceasul al şaselea, întuneric s-a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea. Iar la al nouălea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lamá sabahtaní?, care se tălmăceşte: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit? Iar unii din cei care stăteau acolo, auzind, ziceau: Iată, îl strigă pe Ilie. Şi alergând unul, a înmuiat un burete în oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea, zicând: Lăsaţi să vedem dacă vine Ilie ca să-L coboare. Iar Iisus, scoţând un strigăt mare, Şi-a dat duhul. Atunci catapeteasma templului s-a rupt în două, de sus până jos. Iar sutaşul care stătea în faţa Lui, văzând că astfel Şi-a dat duhul, a zis: Cu adevărat, Omul acesta era Fiul lui Dumnezeu! Şi erau şi femei care priveau de departe; între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic şi a lui Iosi, şi Salomeea, care, pe când era El în Galileea, mergeau după El şi Îi slujeau, şi multe altele care se suiseră cu El la Ierusalim.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ZILEI (4 martie 2021)

sfantul_teofan_zavoratul_12

Ap. I Ioan 4, 20-21; 5, 1-21

Ev. Marcu 15, 1-15

„Aceasta este biruinţa care a biruit lumea, credinţa noastră”, credinţa creştină. Ce înseamnă a birui lumea? Nicidecum a-i căsăpi pe toţi cei ce iubesc această lume şi a nimici tot ceea ce ţine de iubirea de această lume, ci, trăind printre cei ce iubesc această lume şi având de-a face cu obiceiurile lor, să trăieşti şi să fiinţezi în chip străin de toţi şi de toate, îndată ce te-ai lepădat de lume şi de toate cele lumeşti, prin asta ai biruit lumea. Dar cine te învaţă să te lepezi de lume şi cine îţi dă putere să faci asta? Credinţa noastră. Ea îţi arată cât de vătămătoare sunt amăgirile acestei lumi şi face să se nască în tine dorinţa de a le slobozi din lanţurile lor. Pe urmă, când omul se hotărăşte să rupă aceste legături, se pocăieşte şi se apropie de tainele înnoirii – de Botez sau de Pocăinţă -, ea îi dă să simtă în chip tainic dulceaţa vieţii nelumeşti, dulceaţă cu care nu se pot măsura toate desfătările lumii. Ca atare, în inimă se sălăşluieşte desprinderea de toate cele lumeşti, care este tocmai biruinţa asupra lumii; dar prin aceeaşi lucrare tainică în urma căreia se naşte desprinderea de lume este dăruită omului şi puterea de a petrece neclintit în această desprindere şi înstrăinare de lume; iar aceasta este biruinţa cea hotărâtoare şi statornică.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (4 martie 2021)

Ap. I Ioan 4, 20-21; 5, 1-21

Iubiţilor, dacă cineva zice: Iubesc pe Dumnezeu!, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este. Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. Şi această poruncă avem de la El, cine iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său.

Oricine crede că Iisus este Hristos este născut din Dumnezeu, şi oricine iubeşte pe Cel care a născut iubeşte şi pe Cel ce S-a născut dintr-Însul. Din aceasta cunoaştem că iubim pe fiii lui Dumnezeu, dacă iubim pe Dumnezeu şi împlinim poruncile Lui. Căci dragostea de Dumnezeu aceasta este: să păzim poruncile Lui; şi poruncile Lui nu sunt grele. Pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea şi aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră. Cine este cel ce biruieşte lumea dacă nu cel ce crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu? Acesta este Cel care a venit prin apă şi prin sânge: Iisus Hristos; nu numai prin apă, ci prin apă şi prin sânge; şi Duhul este Cel ce mărturiseşte, că Duhul este adevărul. Căci trei sunt Care mărturisesc în cer: Tatăl şi Cuvântul şi Sfântul Duh şi Aceşti trei Una sunt. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul şi apa şi sângele şi aceşti trei mărturisesc la fel. Dacă primim mărturia oamenilor, mărturia lui Dumnezeu este mai mare, căci aceasta este mărturia lui Dumnezeu: că a mărturisit pentru Fiul Său. Cine crede în Fiul lui Dumnezeu are această mărturie în el însuşi. Cine nu crede în Dumnezeu, L-a făcut mincinos, pentru că n-a crezut în mărturia pe care a mărturisit-o Dumnezeu pentru Fiul Său. Iar mărturia este aceasta: că Dumnezeu ne-a dat viaţă veşnică şi această viaţă este întru Fiul Său. Cel ce are pe Fiul, are Viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu, nu are Viaţa. Acestea am scris vouă, care credeţi în numele Fiului lui Dumnezeu, ca să ştiţi că aveţi viaţă veşnică, şi aceasta este încrederea pe care o avem către El că, dacă cerem ceva după voinţa Lui, El ne ascultă. Şi dacă ştim că El ne ascultă ceea ce Îi cerem, atunci ştim că dobândim cererile pe care I le-am cerut. Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind păcat nu de moarte, să se roage şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela. Orice nedreptate este păcat, dar este şi păcat care nu e de moarte. Ştim că oricine e născut din Dumnezeu nu păcătuieşte; ci Cel ce S-a născut din Dumnezeu se păzeşte pe sine, şi cel rău nu se atinge de el. Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace sub puterea celui rău. Ştim, iarăşi, că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci. Fiilor, păziţi-vă de idoli.

Ev. Marcu 15, 1-15

În vremea aceea căpeteniile preoţilor au ţinut sfat cu bătrânii, cu cărturarii şi cu toată adunarea şi, după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus şi L-au dat lui Pilat. Şi L-a întrebat Pilat: Tu eşti împăratul iudeilor? Iar El, răspunzând, i-a zis: tu zici. Iar căpeteniile preoţilor, aduceau împotriva Lui multe învinuiri. Atunci Pilat L-a întrebat din nou, zicând: nu răspunzi nimic? Iată câte spun împotriva Ta. Iar Iisus nimic nu a mai răspuns la nimic, încât Pilat a rămas mirat. Iar la sărbătoarea Paştilor el le elibera câte un vinovat pe care îl cereau ei. Şi era unul care se numea Baraba închis împreună cu tovarăşii lui, care, într-o răscoală, săvârşiseră un omor. Deci, venind sus, poporul a început să ceară să le facă cum obişnuia întotdeauna. Atunci Pilat le-a răspuns, zicând: voiţi să vă eliberez vouă pe împăratul iudeilor? Fiindcă ştia că din ură i-L dăduseră căpeteniile preoţilor. Dar căpeteniile preoţilor au îndemnat mulţimea, ca să le elibereze mai bine pe Baraba. Iar Pilat, răspunzând, din nou le-a zis: dar ce voiţi să fac cu Acesta, care ziceţi că este împăratul iudeilor? Iar ei iarăşi au strigat: Răstigneşte-L! Pilat însă le-a zis: dar ce rău a făcut? Iar ei mai tare strigau: Răstigneşte-L! Şi Pilat voind să facă pe placul poporului le-a eliberat pe Baraba; iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat să fie răstignit.

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (19 februarie 2021)

γηξδηγ4

Ap. II Petru 1, 1-10

Simon-Petru, slujitor şi apostol al lui Iisus Hristos, celor ce prin dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului Iisus Hristos au dobândit o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră: Har vouă şi pacea să se înmulţească, întru cunoştinţa lui Dumnezeu şi a lui Iisus, Domnul nostru. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viaţă şi spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaştem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa şi prin puterea Sa, prin care El ne-a hărăzit mari şi preţioase făgăduinţe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi, dumnezeieştii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume. Pentru aceasta, puneţi şi din partea voastră toată sârguinţa şi adăugaţi la credinţa voastră fapta bună, iar la fapta bună: cunoştinţa; la cunoştinţă: înfrânarea; la înfrânare: răbdarea; la răbdare: evlavia; la evlavie: iubirea frăţească, iar la iubirea frăţească: dragostea. Căci dacă aceste lucruri sunt în voi şi tot sporesc, ele nu vă vor lăsa nici trândavi, nici fără roade în cunoaşterea Domnului nostru Iisus Hristos. Iar cel ce nu are acestea este slab văzător şi orb şi a uitat de curăţirea păcatelor lui de demult. Pentru aceea, fraţilor, siliţi-vă cu atât mai vârtos să faceţi temeinică chemarea şi alegerea voastră, căci, făcând acestea, nu veţi greşi niciodată.

Descoperire-misterioasa-intr-un-mormant--Cea-mai-veche-imagine-a-lui-Iisus-Hristos

 Ev. Marcu 13, 1-8

În vremea aceea, ieşind din templu Iisus, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învăţătorule, priveşte ce lespezi şi ce ziduri! Dar Iisus, răspunzând, i-a zis: vezi aceste iduri mari? Nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu se risipească. Iar când şedea Dânsul pe Muntele Măslinilor, în faţa templului, L-au întrebat pe el, deoparte, Petru, Iacob, Ioan şi Andrei: spune nouă când vor fi acestea şi care va fi semnul când au să se împlinească toate acestea? Atunci Iisus, răspunzând, a început să le spună: vedeţi să nu vă înşele cineva; căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând că sunt Eu, şi pe mulţi vor înşela. Iar când veţi auzi de războaie şi de veşti de războaie să nu vă spăimântaţi, căci trebuie să fie acestea, dar încă nu va fi sfârşitul. Căci se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie; şi vor fi pe alocurea cutremure, foamete şi tulburări; acestea vor fi începuturile durerilor.

SCHIARHIMANDRITUL ILIODOR DE LA GLINSKA: SĂ MULȚUMIM PENTRU NECAZURI!

„Nu deznădăjdui dacă necazurile te urmăresc şi nu cere de la Domnul îndurare, izbăvire dintru ele! Să mulţumim pentru necazuri, căci devenim încercaţi în viaţa duhovnicească. Atunci doar trebuie să ne rugăm Lui pentru uşurarea necazurilor, când le simţim întru noi peste măsură; însă şi în acea vreme când te rogi, trebuie să te predai voii Lui celei sfinte şi să nu vrei să faci voia ta.”

(Din cartea STAREȚI RUȘI AI ZILELOR NOASTRE – ÎNVĂȚĂTURI, SFATURI, PROROCIRI, Ed. Sophia, București, 2016)

moastele Sf Iliodor de la Glinska

Fragment din sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Iliodor de la Glinska, aflat la Schitul Sf. Gheorghe – Cloșca (Arhiepiscopia Tomisului)

Собор-Глинских-старцевIcoană cu Soborul Sfinților Stareți de la Glinska. Sfântul Cuvios Iliodor este al doilea din șirul Sfinților Stareți reprezentați în picioare și vizibili cu tot corpul, de la stânga la dreapta.

SMERENIA

Odată, Mitropolitul Daniil a cercetat anumite aspecte ale vieţuirii în Sfânta Mănăstire Samtavro. Atunci, o monahie a găsit prilejul şi şi-a exprimat nemulţumirile împotriva stareței. Părintele Gavriil, doar ce a auzit-o, s-a apropiat imediat de ea şi i-a spus:

            – De ce vorbeşti aşa despre Egumenă? Cum îndrăzneşti? Să taci imediat!

            Apoi s-a întors spre mitropolit şi i-a spus tare:

            – Să fii atent cu ea. E demnă de milă.

            Toţi ascultau în tăcere. Deodată, s-a întors şi a coborât scările. Uimit, mitropolitul avea să spună mai târziu:

            – Ce lucru şi acesta! Unele am vrut să fac şi altele am hotărât. Părintele Gavriil mi-a schimbat părerea, ca şi cum am primit prin el o poruncă de la Dumnezeu!

            Într-adevăr, smerenia este temelia tuturor virtuţilor. Prin ea combatem multe dorinţe, care îl asediază continuu pe om şi îl conduc la păcat.

ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI (Video, 1 februarie 2021, seara)

 

Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat icoana Anului omagial 2021

La finalul Sfintei Liturghii săvârşite în Catedrala Patriarhală la 1 ianuarie 2021, după citirea de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de proclamare a Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi a Anului comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a ­cimitirelor, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a prezentat icoana acestui an omagial.

„Sunt trei sfinţi care s-au născut pe teritoriul ţării noastre, dar au mers în afara ţării în misiune, în lucrare duhovnicească. Sfântul Cuvios Ioan Casian a fost hirotonit diacon de către Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur. Era originar din Dobrogea şi a trăit la sfârşitul secolului al 4-lea şi în prima jumătate a secolului al 5-lea. Un alt sfânt dobrogean, Cuviosul Dionisie Exiguul, a trăit la sfârşitul secolului al 5-lea şi în prima parte a secolului al 6-lea. Sfântul Cuvios Ioan Iacob a trăit în secolul 20, a trecut la Domnul în anul 1960 şi moaştele lui au fost descoperite intacte 20 de ani mai târziu, în 1980. El a fost trecut în rândul sfinţilor de către Patriarhia Română şi apoi de către Patriarhia Ierusalimului”, a arătat Preafericirea Sa.

Aceşti trei sfinţi de origine română nu au mormintele în ţară, ci printre străini: „Sfântul Ioan Casian are mormântul la Marsilia, în Franţa. Sfântul Dionisie Exiguul, părintele erei creştine, este înmormântat undeva în Italia, nu se ştie precis locul. Sfântul Ioan Iacob, numit şi Noul Hozevit, are moaştele la Mănăstirea «Sfântul Gheorghe» din Hozeva, Israel.

Aceşti trei sfinţi de origine română, dar ale căror morminte se află în afara României, sunt în mod deosebit rugători pentru poporul român şi ocrotitori ai românilor plecaţi printre străini.

Sfântul Ioan Casian este un părinte al Bisericii nedespărţite, el cunoştea foarte bine limba latină, pentru că provenea din populaţia daco-romană din Dobrogea. Dar, în acelaşi timp, a cunoscut foarte bine şi limba greacă. De aceea a călătorit în Egipt şi în părţile Răsăritului şi apoi s-a stabilit în Galia, Franţa, şi a întemeiat două mănăstiri la Marsilia. A elaborat mai multe scrieri duhovniceşti, mai ales pentru monahi.

Dionisie Exiguul, un alt dobrogean, a trăit un secol mai târziu şi a fost printre cei mai învăţaţi oameni ai timpului său. A fost consilier pentru 10 papi la Roma, a organizat biblioteca Bisericii Romane şi a cerut Papei Ioan, pe la anul 530, să nu se mai numere anii de la întemeierea Romei sau din timpul lui Diocleţian, ci de la Naşterea lui Hristos. Acest român dobrogean cunoştea atât de bine limba greacă şi limba latină, încât ţinea în faţă un text în limba greacă şi vorbea în latină sau invers, atât de repede şi atât de cursiv traducea. Sfântul Dionisie Exiguul a fost un erudit, dar în acelaşi timp a fost şi unul dintre cei mai postitori şi nevoitori călugări. Se spune despre el că era foarte învăţat, cunoştea foarte bine ştiinţele vremii sale, dar mai ales era foarte smerit. Postea mult, se ruga mult, dar nu judeca pe nimeni. El s-a numit, din smerenie, Dionisie Exiguul. Acest cuvânt a fost tradus drept cel smerit, dar el nu şi-a spus sieşi că este smerit, deoarece ar fi putut părea o mândrie a smereniei. Exiguul  înseamnă în limba latină cel neînsemnat, fără mare importanţă. Când Sfântul Sinod l-a trecut în rândul sfinţilor, i-a păstrat numele aşa cum l-a dorit el, Exiguul.

Aceşti sfinţi români au avut smerenia drept cea dintâi virtute şi în acelaşi timp evlavie și credinţă puternică. De aceea socotim că este necesar să avem în vedere îndemnul Sfântului Ioan Iacob, care este pictat în mijlocul icoanei, scris pe un pergament: Fii pribegi ai ţării mele,/ Necăjiţi printre străini,/ Nu uitaţi menirea voastră/ De români şi de creştini. Cu alte cuvinte, prin acest îndemn, el îi cheamă pe toţi românii care se află printre străini să nu-şi piardă identitatea de neam şi de credinţă.

Toţi sfinţii români sunt ocrotitori ai românilor din afara României, dar am ales pentru această icoană trei cuvioşi care au o istorie şi o experienţă deosebită”, a spus în încheiere Patriarhul României.

Sursa: ziarullumina.ro

SFÂNTA EVANGHELIE – Luca 20, 1-8

SFÂNTA EVANGHELIE – Luca 20, 1-8

Protosinghel Leontie; 13 ianuarie 2021

Continuă să citești

SFÂNTA EVANGHELIE – Ioan 10, 39-42

SFÂNTA EVANGHELIE – Ioan 10, 39-42, Protosinghel Leontie, 12 ianuarie 2021

Continuă să citești