Arhive autor: admin

SFÂNTA EVANGHELIE DIN SFÂNTA ŞI MAREA MARŢI

Ev. Matei 24, 36-51; 25, 1-46; 26, 1-2

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: de ziua şi de ceasul acela, nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl Meu singur. Cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Căci precum era în zilele cele dinainte de potop, când oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi; tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Atunci din doi care vor fi în câmp, unul se va lua şi altul se va lăsa. Din două care vor măcina la moară, una se va lua şi alta se va lăsa. Deci privegheaţi, căci nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. Însă să ştiţi aceasta că, de-ar şti stăpânul casei în care ceas din noapte va veni furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. Pentru aceasta şi voi fiţi gata, căci Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi. Cine este, oare, slujitorul cel credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpânul său peste slujitorii săi, ca să le dea hrană la vreme? Fericit este slujitorul acela pe care, venind stăpânul său, îl va găsi făcând aşa. Adevărat vă spun vouă că îl va pune peste toate averile sale. Dacă însă slujitorul acela, fiind rău, va zice în inima sa: stăpânul meu va întârzia, şi va începe să bată pe tovarăşii săi şi să mănânce şi să bea cu beţivii, va veni stăpânul slujitorului aceleia în ziua în care nu se aşteaptă şi în ceasul în care nu se gândeşte, şi-l va tăia din dregătorie şi-l va face părtaş cu făţarnicii. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Atunci se va asemăna împărăţia cerurilor cu zece fecioare care, luându-şi candelele lor, au ieşit în întâmpinarea Mirelui. Cinci însă dintre ele erau înţelepte, iar cinci nebune. Cele nebune, luându-şi candelele lor, n-au luat cu ele untdelemn; iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, o dată cu candelele lor. Dar întârziind Mirele, au aţipit toate şi au adormit. Iar la miezul nopţii s-a făcut strigare: iată, Mirele vine; ieşiţi în întâmpinarea Lui! Atunci s-au deşteptat toate acele fecioare şi şi-au împodobit candelele lor. Iar cele nebune au zis celor înţelepte: daţi-ne din untdelemnul vostru, căci se sting candelele noastre. Dar cele înţelepte au răspuns, zicând: pentru ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă, mai bine duceţi-vă la cei ce vând şi vă cumpăraţi. Dar, plecând ele să cumpere, a venit Mirele şi cele care erau gata au intrat cu El la nuntă şi s-a închis uşa. Iar mai pe urmă au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă. Dar El, răspunzând, a zis: adevărat vă spun vouă: nu vă cunosc pe voi. Drept aceea, privegheaţi căci nu ştiţi ziua, nici ceasul, în care va veni Fiul Omului. Căci în acelaşi chip un om oarecare, plecând departe, a chemat slujitorii săi şi le-a încredinţat averea sa: unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui, apoi a plecat. Îndată cel care primise cinci talanţi s-a dus şi a neguţătorit cu ei şi a făcut alţi cinci talanţi. Tot aşa şi cel cu doi a dobândit şi el alţi doi. Iar cel care primise un talant s-a dus şi a săpat în pământ ascunzând argintul stăpânului său. Dar, după multă vreme, s-a înapoiat stăpânul acelor slujitori şi le-a cerut socoteala. Apropiindu-se cel care primise cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: stăpâne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Iar stăpânul său i-a zis: bine, slujitor bun şi credincios, peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intră în bucuria stăpânului tău. Apropiindu-se şi cel care primise doi talanţi, a zis: stăpâne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi am dobândit cu ei. Stăpânul său i-a zis: bine, slujitor bun şi credincios, peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intră în bucuria stăpânului tău. Apoi, apropiindu-se cel care primise un talant, a zis: stăpâne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai vânturat. De aceea m-am temut şi m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ia-ţi ce este al tău. Iar stăpânul său, răspunzând, i-a zis: slujitor viclean şi leneş, ai ştiut că secer unde n-am semănat şi că adun de unde n-am vânturat? Pentru aceasta se cuvenea ca tu să fi dat banii mei schimbătorilor de bani şi eu, venind, mi-aş fi luat înapoi ce este al meu, cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi. Căci tot celui care are i se va da şi-i va prisosi; iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are; iar pe slujitorul cel netrebnic aruncaţi-l în întunericul cel mai dinafară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Iar când va veni Fiul Omului în slava Sa şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe scaunul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile; şi-i va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre; şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Sa: veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi căutat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit, sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: adevărat vă spun vouă că, întrucât aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai Mei prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci va zice şi celor de-a stânga Sa: duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care este pregătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit Ţie? El însă le va răspunde şi le va zice: adevărat vă spun că, întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la chinuri veşnice, iar drepţii la viaţă veşnică. Iar, după ce a sfârşit toate cuvintele acestea, a zis Iisus către ucenicii Săi: ştiţi că peste două zile vor fi Paştile şi Fiul Omului se va da să se răstignească.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI DIN SFÂNTA ȘI MAREA MARȚI

Mt. 24,36; 26,2

Acum, poporul, preoţii şi mai-marii iudeilor ascultă pentru cea din urmă oară cuvântul Domnului în templu, si acest cuvânt a fost atotcuprinzător: a cuprins toate cele trecute, cele de faţă si cele viitoare. Prin întrebarea privitoare la Ioan, Domnul a dat să se înţeleagă că El este Mesia Cel adevărat; prin pilda celor doi fii, a arătat că iudeii vor fi lepădaţi, iar în locul lor vor fi chemaţi păgânii; prin pilda lucrătorilor viei le-a spus că pe cei lepădaţi îi aşteaptă pierzarea; prin pilda nunţii fiului de împărat a învăţat că şi dintre cei ce vor veni la Dânsul nu toţi vor fi vrednici, ci se vor arăta unii pe care pe bună dreptate îi va arunca în întunericul cel mai din afară; răspunzând la întrebările privitoare la dajdia către cezarul şi la cea dintâi poruncă, precum şi prin cuvântarea de osândă arată trăsăturile proprii vieţii mântuitoare; în fine, luând deoparte pe ucenici, le-a prevestit nenorocirile viitoare ale Ierusalimului şi le descoperă taina venirii Sale celei de-a doua. Ar fi fost de ajuns pentru cineva să asculte toate acestea cu luare-aminte, pentru a se încredinţa că El este adevăratul Mântuitor al lumii – Hristosul şi să se supună poruncilor şi învăţăturii Lui. Până în ziua de azi, citirea capitolelor din Evanghelie privitoare la tot ce s-a întâmplat în ziua aceea este cel mai puternic mijloc de a învia credinţa în Domnul şi, deşteptând în creştin conştiinţa a ceea ce trebuie să fie şi trebuie să aştepte el, de a-i înfierbânta râvna, arătându-l mărturisitor al Domnului nu doar cu gura, ci şi cu fapta.

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

CUVÂNT AL CELUI ÎNTRE SFINȚI PĂRINTELUI NOSTRU, IOAN DE KRONSTADT ÎN LUNEA MARE (lectură)

CUVÂNT AL CELUI ÎNTRE SFINȚI PĂRINTELUI NOSTRU, IOAN DE KRONSTADT ÎN LUNEA MARE; lectură Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca

Continuă să citești

PREDICĂ ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI (2020)

PREDICĂ ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI, Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca, 13 aprilie 2020

Continuă să citești

PREDICĂ A EPISCOPULUI ILIE MINIATIS DE KALAVRITA LA DUMINICA FLORIILOR – DESPRE SFÂNTA CUMINECĂTURĂ (lectura audio)

PREDICĂ A EPISCOPULUI ILIE MINIATIS DE KALAVRITA LA DUMINICA FLORIILOR – DESPRE SFÂNTA CUMINECĂTURĂ; lectură, Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca

Continuă să citești

INSTANTANEE VIDEO DE LA VECERNIA DIN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI

Pune, Doamne, strajă gurii mele…

Bucură-te şi te veseleşte, cetatea Sionului; bucură-te şi te veseleşte, Biserica lui Dumnezeu. Că iată Împăratul tău a venit în dreptate, şezând pe mânz, lăudat fiind de prunci. Osana, Celui dintru înălţime! Bine eşti cuvântat, Cel ce ai mulţime de îndurări, miluieşte-ne pe noi. 

Bucură-te şi te veseleşte, cetatea Sionului; bucură-te şi te veseleşte, Biserica lui Dumnezeu. Că iată Împăratul tău a venit în dreptate, şezând pe mânz, lăudat fiind de prunci. Osana, Celui dintru înălţime! Bine eşti cuvântat, Cel ce ai mulţime de îndurări, miluieşte-ne pe noi. 

Venit-a Mântuitorul astăzi în cetatea Ierusalimului să împlinească Scriptura; şi toţi au luat în mâini stâlpări şi hainele lor le-au aşternut Lui, cunoscând că Însuşi este Dumnezeul nostru. Căruia cântă heruvimii neîncetat: Osana, Celui dintru înălţime. Bine eşti cuvântat, Cel ce ai mulţime de îndurări, miluieşte-ne pe noi.

Cel ce Te porţi pe heruvimi şi eşti lăudat de serafimi ai încălecat pe mânz, Bunule; şi precum zice David, pruncii Te lăudau cu dumnezeiască cuviinţă, iar iudeii Te huleau cu fărădelege. Şederea pe mânz însemna întoarcerea neamurilor neînfrânate de la necredinţă, la credinţă. Slavă Ţie, Hristoase, Unul cel mult-Milostiv şi iubitor de oameni.

Cel ce Te porţi pe heruvimi şi eşti lăudat de serafimi ai încălecat pe mânz, Bunule; şi precum zice David, pruncii Te lăudau cu dumnezeiască cuviinţă, iar iudeii Te huleau cu fărădelege. Şederea pe mânz însemna întoarcerea neamurilor neînfrânate de la necredinţă, la credinţă. Slavă Ţie, Hristoase, Unul cel mult-Milostiv şi iubitor de oameni.

Iată, acum binecuvântați pe Domnul toți slujitorii Domnului, glasul al 8-lea

De la stâlpările de finic şi de la acele ramuri, ca de la un dumnezeiesc praznic, trecând la altă serbare  dumnezeiască, la cinstitele Patimi ale lui Hristos, la taina cea de mântuire, să alergăm credincioşii, şi să-L vedem suferind patimă de bunăvoie pentru noi. Şi mulţumindu-I, să-I cântăm cântare cuvioasă, grăind: Izvorule al milostivirii şi limanul mântuirii, Doamne, slavă Ţie. 

Cântaţi Domnului cântare nouă, laudă Lui în Biserica cuvioşilor. 

Înfricoşător lucru este a cădea în mâinile Dumnezeului celui viu; că Acesta este judecătorul amintirilor şi gândurilor inimii. Nimeni să nu intre ispitind credinţa cea fără prihană. Ci cu blândeţe şi cu frică să ne apropiem de Hristos, ca să luăm milă şi să aflăm har în vreme de ajutor.

De la stâlpările de finic şi de la acele ramuri, ca de la un dumnezeiesc praznic, trecând la altă serbare  dumnezeiască, la cinstitele Patimi ale lui Hristos, la taina cea de mântuire, să alergăm credincioşii, şi să-L vedem suferind patimă de bunăvoie pentru noi. Şi mulţumindu-I, să-I cântăm cântare cuvioasă, grăind: Izvorule al milostivirii şi limanul mântuirii, Doamne, slavă Ţie. 

EVANGHELIA ZILEI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI

sfantul_apostol_si_evanghelist_matei_

Ev. Matei 24, 3-35

În vremea aceea, şezând Iisus pe Muntele Măslinilor, s-au apropiat de Dânsul ucenicii Săi, la o parte, şi I-au zis: spune nouă când au să fie acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului acestei lumi? Răspunzând, Iisus le-a zis: vedeţi să nu vă înşele cineva, fiindcă vor veni mulţi în numele Meu, zicând: eu sunt Hristos, şi pe mulţi vor înşela. De asemenea, veţi auzi de războaie şi veşti de războaie. Luaţi seama să nu vă spăimântaţi, căci trebuie să fie toate acestea, dar încă nu va fi atunci sfârşitul. Se va scula un neam contra altui neam şi o împărăţie contra altei împărăţii, şi va fi foamete, ciumă şi cutremure pe alocuri. Dar toate acestea vor fi numai începutul durerilor. Atunci vă vor da la chinuri şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile din pricina numele Meu. Şi atunci mulţi vor fi slabi de înger şi se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor înşela pe mulţi. Iar, din înmulţirea fărădelegii, dragostea multora se va răci. Dar cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui. Când se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea, spre mărturie la toate neamurile, atunci va veni sfârşitul. Deci, când veţi vedea urâciunea pustiirii, despre care s-a grăit prin proorocul Daniil, stând în locul cel sfânt – cine citeşte să înţeleagă – atunci cei din Iudeea să fugă la munţi; cel ce va fi pe casă să nu se coboare, ca să-şi ia ceva din casă; iar cel care va fi la câmp să nu se întoarcă înapoi, ca să-şi ia haina. Vai de femeile care vor fi însărcinate şi de cele care vor alăpta, în zilele acelea! Rugaţi-vă, ca să nu fie fuga voastră iarna, nici sâmbăta, căci va fi atunci strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi. Şi dacă nu s-ar scurta acele zile, nici un om n-ar mai scăpa; dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile. Atunci, de vă va spune cineva: iată, Hristos este aici, sau acolo, să nu-l credeţi. Căci se vor scula hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi minuni, încât să amăgească, de va fi cu putinţă, chiar pe cei aleşi. Iată v-am spus mai dinainte. Deci, dacă vă vor zice: iată este în pustie, să nu ieşiţi; iată este în cămări, să nu credeţi. Căci, precum porneşte fulgerul de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului. Că oriunde va fi un stârv, acolo se vor aduna vulturii. Însă, îndată după strâmtorarea acelor zile, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei; iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor se vor clătina. Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi atunci vor plânge toate neamurile pământului; şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere şi cu slavă multă. El va trimite pe îngerii Săi, în glas mare de trâmbiţă, şi vor aduna pe cei aleşi ai Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor, până la celelalte margini. Luaţi pildă de la smochin: când mlădiţa lui este fragedă şi înfrunzeşte, atunci ştiţi că vara este aproape. Tot aşa şi voi, când veţi vedea toate acestea, să ştiţi că Fiul Omului este aproape, chiar lângă uşă. Adevărat vă spun vouă: nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI LA DUMINICA FLORIILOR

Ap. Filipeni 4, 4-9

Fraţilor, bucuraţi-vă pururea întru Domnul. Şi iarăşi zic: Bucuraţi-vă! Îngăduinţa voastră să se facă ştiută tuturor oamenilor. Domnul este aproape. Nu vă împovăraţi cu nicio grijă, ci, întru toate, prin închinăciune şi prin rugă cu mulţumire, cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu. Şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte toată mintea, să păzească inimile voastre şi cugetele voastre, întru Hristos Iisus. Mai departe, fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă fie gândul. Cele ce aţi învăţat şi aţi primit şi aţi auzit şi aţi văzut la mine, acestea să le faceţi, şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.

sf-ioan-evanghelistul
Ev. Ioan 12, 1-18
Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu El la masă. Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mireasma mirului. Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis: Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor? Însă el a zis aceasta nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga, lua din ce se punea în ea. A zis, deci, Iisus: Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat. Că pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. Deci mulţime mare de iudei au aflat că este acolo şi au venit nu numai pentru Iisus, ci să vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase din morţi. Şi s-au sfătuit arhiereii ca şi pe Lazăr să-l omoare, căci, din pricina lui, mulţi dintre iudei mergeau şi credeau în Iisus. A doua zi, mulţimea cea mare, care se adunase la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, a luat ramuri de finic şi a ieşit întru întâmpinarea Lui şi striga: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel! Şi Iisus, găsind un asin tânăr, a şezut pe el, precum este scris: «Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine şezând pe mânzul asinei». Acestea nu le-au înţeles ucenicii Lui la început, dar, când S-a preaslăvit Iisus, atunci şi-au adus aminte că acestea erau scrise despre El şi că acestea I le-au făcut Lui. Aşadar, dădea mărturie mulţimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta.

TÂLCUIREA EVANGHELIEI DIN DUMINICA FLORIILOR

sfantul_teofan_zavoratul_10

Duminica Stâlpărilor (Intrarea Domnului în Ierusalim)
[Filip. 4, 4-9; In. 12,1-18]

Cine n-a fost să îl întâmpine pe Domnul atunci când a intrat în Ierusalim ca un împărat şi cine n-a strigat atunci: „Osana, Fiul lui David”?! Dar n-au trecut decât patru zile si acelaşi popor, cu aceeaşi limbă, striga: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L”! Uimitoare prefacere! Dar ce să ne minunăm? Nu facem şi noi acelaşi lucru atunci când după primirea Sfintelor Taine – Trupul şi Sângele Domnului -, îndată ce ieşim din biserică uităm tot, şi evlavia noastră, şi milostivirea lui Dumnezeu faţă de noi, şi ne lăsăm, ca şi mai înainte, în voia faptelor iubirii de sine: la început „neînsemnate”, apoi mai mari, şi poate că, mai înainte chiar de a trece patru zile, măcar că nu vom striga altuia: „Răstigneşte-L!”, îl vom răstigni pe Domnul în noi înşine. Şi toate acestea Domnul le vede şi le rabdă!
Slavă îndelungii Tale răbdări, Doamne!

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

TRICÂNTAREA TRIODULUI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI (audio)

TRICÂNTAREA TRIODULUI (LA PAVECERNIȚA MARE) ÎN SFÂNTA ŞI MAREA LUNI – alcătuire a Sfântului Andrei Criteanul; Protos. Leontie Fusa, Schitul „Sfântul Gheorghe”, Cloşca

Continuă să citești