APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA ZILEI (14 mai 2015)

Ap. Fapte 14, 20-28; 15, 1-4

În acele zile, înconjurându-l ucenicii, Pavel s-a sculat şi a intrat în cetate. Şi a doua zi a ieşit cu Barnaba către Derbe. Şi binevestind cetăţii aceleia şi făcând ucenici mulţi, s-au înapoiat la Listra, la Iconiu şi la Antiohia, întărind sufletele ucenicilor, îndemnându-i să stăruie în credinţă şi (arătându-le) că prin multe suferinţe trebuie să intrăm în împărăţia lui Dumnezeu. Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu postiri, i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră. Şi străbătând Pisidia, au venit în Pamfilia. Şi după ce au grăit cuvântul Domnului în Perga, au coborât la Atalia. Şi de acolo au mers cu corabia spre Antiohia, de unde fuseseră încredinţaţi harului lui Dumnezeu, spre lucrul pe care l-au împlinit. Şi venind şi adunând Biserica au vestit câte a făcut Dumnezeu cu ei şi că a deschis neamurilor uşa credinţei. Şi au petrecut acolo cu ucenicii nu puţină vreme.

Şi unii, coborându-se din Iudeea, învăţau pe fraţi că: Dacă nu vă tăiaţi împrejur, după rânduiala lui Moise, nu puteţi să vă mântuiţi. Şi făcându-se pentru ei împotrivire şi discuţie nu puţină cu Pavel şi Barnaba, au rânduit ca Pavel şi Barnaba şi alţi câţiva dintre ei să se suie la apostolii şi la preoţii din Ierusalim pentru această întrebare. Deci ei, trimişi fiind de Biserică, au trecut prin Fenicia şi prin Samaria, istorisind despre convertirea neamurilor şi făceau tuturor fraţilor mare bucurie. Şi sosind ei la Ierusalim, au fost primiţi de Biserică şi de apostoli şi de preoţi şi au vestit câte a făcut Dumnezeu cu ei.

Ev. Ioan 9, 39-41; 10, 1-9

Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Eu am venit în lumea aceasta spre judecată, ca să vadă cei fără vedere, iar cei cu ochi să fie orbi. Şi au auzit acestea unii dintre fariseii, care erau cu Dânsul şi I-au zis: oare şi noi suntem orbi? Răspuns-a lor Iisus: dacă aţi fi orbi, n-aţi avea păcat; însă acum, fiindcă ziceţi: noi vedem, pentru aceasta păcatul vostru rămâne.

Adevărat, adevărat vă spun vouă: cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur şi tâlhar. Iar cine intră prin uşă este păstorul oilor. Acestuia portarul îi deschide şi oile ascultă de glasul Lui; şi oile sale le cheamă pe nume şi afară le mână. Şi când le-a scos afară pe toate oile sale, merge înaintea lor şi oile merg după dânsul, căci cunosc glasul lui. Iar după un străin, ele nu merg, ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor. Această pildă a grăit-o Iisus către ei, dar ei n-au înţeles ce însemnau cuvintele Lui. Deci iarăşi le-zis Iisus: adevărat, adevărat vă spun vouă: Eu sunt uşa oilor. Toţi câţi au venit mai înainte de Mine sunt furi şi tâlhari; dar oile nu i-au ascultat. Eu sunt uşa: prin Mine de va intra cineva, se va mântui şi va intra şi va ieşi, şi păşune va afla.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *