11 aprilie: Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Antipa, Episcopul Pergamului

Sfântul Sfinţit Mucenic Antipa, Episcopul Pergamului Asiei

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Antipa, Episcopul Pergamului, glasul al 4-lea:

Surpând înşelăciunile celei doleşti, Sfinţite Mucenice Antipa şi călcând puterea demonilor, cu îndrăznire ai mărturisit pe Hristos înaintea luptătorilor împotriva lui Dumne­zeu. Pentru aceasta făcându-te cetăţean întru cele de sus, împreună cu Cetele îngereşti şi aducând doxologie Stăpânului tuturor, pui înainte şi pentru noi rugăciune de mulţumire dăruindu-ne nouă darul tămăduirilor; drept aceea te cinstim pe tine, Sfinte Sfinţite Mucenice Antipa. Roagă pe Hristos Dumnezeu să mântu­iască sufletele noastre. Continuarea

11 aprilie: Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului (2)

Troparul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, glasul 1:

De Dumnezeu purtătorule, părintele nostru Calinic, povăţuitorule al călugărilor, podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor, ajutătorule al celor din nevoi şi făcătorule de minuni! Cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti; cu care roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă. Continuarea

11 aprilie: Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului (1)

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului

Troparul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, glasul 1:

De Dumnezeu purtătorule, părintele nostru Calinic, povăţuitorule al călugărilor, podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor, ajutătorule al celor din nevoi şi făcătorule de minuni! Cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti; cu care roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă. Continuarea

ICOANA MAICII DOMNULUI „PORTĂRIŢA” DIN IVIRON

maica-domnului-portarita

Icoana Maicii Domnului „Portăriţa” din Iviron (12 februarie, 31 martie, 26 septembrie, 13 octombrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron la Moscova, în anul 1648), precum și marți în Săptămâna Luminată (prăznuirea arătării icoanei Maicii Domnului într-un stâlp de foc la Muntele Athos și recuperarea acesteia de către Sfântul Gabriel)

Icoana Maicii Domnului „Portărița” din Iviron este prăznuită pe 12 februarie, 31 martie, 26 septembrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron în Georgia), 13 octombrie (Sosirea Icoanei Maicii Domnului din Iviron la Moscova, în anul 1648), precum și marți în Săptămâna Luminată (prăznuirea arătării icoanei Maicii Domnului într-un stâlp de foc la Muntele Athos și recuperarea acesteia de către Sfântul Gabriel).

Această icoană a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu se află în paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea icoana este numită „Portărița” (Gr. Παναγία Πορταϊτισσα).

Conform tradiției, această icoană a fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca.

Icoana Maicii Domnului „Portărița” aparține tipului iconografic Hodighitria („Îndrumătoarea”). Fecioara Maria este zugrăvită ținându-L pe Hristos pe brațul stâng și aratând spre El cu mâna dreaptă, ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Hristos ține în mâna stângă un sul de hârtie ce simbolizează Evanghelia, iar cu mâna dreaptă binecuvântează. Continuarea

APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA DIN A TREIA ZI A SFINTELOR PAȘTI

Ap PAvel

Ap. Fapte 2, 14-21

În zilele acelea, stând Petru cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi le-a vorbit: Bărbaţi iudei, şi toţi care locuiţi în Ierusalim, aceasta să vă fie cunoscută şi luaţi aminte la cuvintele mele; că aceştia nu sunt beţi, cum vi se pare vouă, căci este al treilea ceas din zi; ci aceasta este ce s-a spus prin proorocul Ioil: «Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul; şi fiii voştri şi fiicele voastre vor prooroci, şi tinerii voştri vor vedea vedenii şi bătrânii voştri vise vor visa. Încă şi peste slujitorii Mei şi peste slujnicele Mele voi turna în acele zile din Duhul Meu, şi ei vor prooroci. Şi minuni voi face sus în cer şi jos pe pământ, semne: sânge, foc şi fumegare de fum. Soarele se va schimba în întuneric şi luna în sânge, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi strălucită. Şi tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui».

Ev. Luca 24, 12-35

În vremea aceea, sculându-se, Petru a alergat la mormânt şi, aplecându-se el, a văzut numai giulgiurile singure zăcând, şi s-a dus acasă mirându-se în sine de cele ce se întâmplaseră. Iată apoi că doi dintre ucenici mergeau într-aceeaşi zi la un sat, departe de Ierusalim ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus. Şi aceia vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea. Dar pe când vorbeau ei şi căutau lămuriri Însuşi Iisus s-a apropiat de ei şe a mers împreună cu dânşii, dar ochii lor erau ţinuţi ca să nu-L cunoască. Atunci El i-a întrebat: ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbaţi între voi, în drumul vostru şi pentru ce sunteţi aşa de trişti? Şi răspunzând unul, al cărui nume era Cleopa, a zis către El: Tu singur eşti străin în Ierusalim şi n-ai aflat de faptele întâmplate în el, în aceste zile? Şi El i-a întrebat: care? Iar ei I-au răspuns: cele despre Iisus Nazarineanul care era prooroc, puternic în faptă şi în cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a tot poporul; cum L-au dat arhiereii şi căpeteniile noastre la osândă de moarte şi L-au răstignit. Noi însă nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel; şi, cu toate acestea, a treia zi este astăzi de când s-au petrecut acestea. Ba, ne-au mai spăimântat şi nişte femei dintr-ale noastre, care au fost dis-de-dimineaţă la mormânt şi, negăsind trupul Lui, au venit zicând că au văzut arătare de îngeri, care le-au spus că El este viu. Şi s-au dus unii dintre noi la mormânt şi au aflat aşa cum au povestit femeile, dar pe El nu L-au văzut. Atunci El a zis către ei: o, nepricepuţilor şi zăbavnicilor cu inima ca să credeţi toate câte au grăit proorocii! Nu trebuia oare, să pătimească acestea Hristos şi să intre în slava Sa? Şi, începând de la Moise şi de la toţi proorocii, le-a tâlcuit lor, din toate scripturile, locurile ce erau despre El. Şi s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El se făcea că merge mai departe, dar ei L-au rugat stăruitor, zicând: rămâi cu noi, căci este spre seară şi s-a plecat ziua; şi a intrat, ca să rămână cu dânşii. Şi, când a stat împreună cu ei la masă, luând El pâinea a binecuvântat-o şi, frângând, le-a dat lor. Atunci s-au deschis ochii lor şi L-au cunoscut; dar El s-a făcut nevăzut de lângă dânşii. Iar ei au zis unul către altul: oare, nu ardea în noi inima noastră când ne vorbea pe cale şi când ne tâlcuia Scripturile? Şi sculându-se în acel ceas, s-au întors în Ierusalim şi au găsit adunaţi pe cei unsprezece şi pe cei ce erau împreună cu ei, care ziceau că într-adevăr Domnul a înviat şi s-a arătat lui Simon. Atunci ei au povestit cele ce se îmtâmplaseră pe cale şi cum a fost cunoscut de ei la frângerea pâinii.

 

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ÎN A TREIA ZI A SFINTELOR PAȘTI

sfantul_teofan_zavoratul_7

 [Fapte 2,14-21; Lc. 24,12-35]

Atunci, iudeii s-au străduit să întunece lumina învierii lui Hristos cu norul uşor al minciunii: „L-au furat ucenicii Lui”. Această josnicie a fost lesne de biruit, şi adevărul a triumfat; dar nici acum vrăjmaşul nu încetează a stârni negură înaintea Soarelui dreptăţii, străduindu-se să-L întunece. Nimeni să nu se tulbure! Ce poate fi de aşteptat din partea părintelui minciunii, afară de minciună? El I-a învăţat pe mulţi dintre slujitorii săi să scrie cărţi întregi împotriva învierii. Această negură de cărţi tot prin cărţi a fost risipită. Nu lua în mână cărţi necuvioase şi n-ai să te înnegurezi; iar dacă se întâmplă să deschizi vreuna din neştiinţă, ia ca antidot o carte bună, şi-ţi vei împrospăta capul şi pieptul. Mai vine şi altă negură de la vrăjmaşul: prin gânduri; dar si aceasta se risipeşte ca fumul de vânt înaintea gândirii creştineşti sănătoase. Lasă-ţi cugetarea să străbată tot ce s-a săvârşit şi vei vedea limpede ca lumina zilei că toate acestea nu se puteau săvârşi altfel decât prin puterea învierii lui Hristos. Această încredinţare îţi va fi mai apoi reazem de nădejde, pe care sprijinindu-te, vei putea lesne pune pe fugă şi doborî pe  vrăjmaşii adevărului.

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)

10 aprilie: Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Terentie, Pompei, African, Maxim, Macarie, Dima şi către cei împreună cu dânşii

Sfântul Mucenic Terentie

Troparul Sfinţilor Mucenici Terentie, Pompei, African, Maxim, Macarie, Dima şi al celor împreună cu dânşii, glasul al 4-lea:

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. Continuarea

9 aprilie: Canon de rugăciune către Sfântul Mucenic Eupsihie din Cezareea Capadociei

Sfântul Mucenic Eupsihie din Cezareea Capadociei

Troparul Sfântului Mucenic Eupsihie din Cezareea Capadociei, glasul al 4-lea:

Mucenicul Tău, Doamne, Eupsihie, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule. Continuarea

TÂLCUIREA EVANGHELIEI ÎN A DOUA ZI A SFINTELOR PAȘTI

14

[Fapte 1, 12-17; 21-26; In. 1, 18-28]

Binevestind întruparea Domnului, îngerul spune: „Bucură-te, Ceea ce eşti plină de har!”, şi vestind păstorilor Naşterea lui Hristos Mântuitorul, grăieşte de asemenea: „Iată, binevestesc vouă bucurie mare”; însă vestind femeilor învierea Domnului, el nu spune decât: „Nu este aici, a înviat!”. Nu mai adaugă: „bucuraţi-vă!”, căci bucuria umple inima de la sine îndată ce vine încredinţarea că Domnul a înviat cu adevărat. Atunci, încredinţarea aceasta era simţită: îngerul a pregătit-o, iar Domnul, prin arătarea Sa, a săvârşit-o. Şi necheltuită a fost bucuria tuturor! La noi, acum, biserica, locuinţele şi pieţele – totul este înveşmântat în strai de bucurie şi toţi se lasă prinşi de şuvoiul bucuriei de obşte. Tu însă sileşte-ţi puţin gândul să se rupă de cele din afară şi, adunându-te în inimă, trezeşte acolo adevărul învierii, în toată lărgimea, adâncimea şi înălţimea sa, ca să nu te arăţi bucurându-te numai pe dinafară, ci si în tine însuți să porţi duhul bucuriei care ţâşneşte dinlăuntru ca un izvor de apă luminoasă ce saltă din adâncurile pământului.

Sursa: Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă și note de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sofia, București, 2011)