Pogorarea sfantului duh 2016, MD de la Poceaev

Despre schit

COORDONATE GPS:

N: 44° 40′ 07.9” 

E: 28° 08′ 27.4”

SCHITUL “SFÂNTUL GHEORGHE” – CLOŞCA

- istoric -

    În pământul apostolic al Dobrogei celei sfinte, care a fost sfinţită de paşii şi străduinţele misionare ale Sfinţilor Apostoli Andrei – cel întâi chemat şi Filip, aproape de cetăţile Capidava şi Carsium, odată faimoase centre episcopale sub jurisdicţia apostolicei Arhiepiscopii a Tomisului, nu departe de cristelniţa strămoşilor noştri daco-romani, cum ne bucurăm duhovniceşte să numim Dunărea, se află binecuvântata “pustie” a Cloşcăi, un sat de creştini cu doar 33 de case închinătoare lui Hristos, tot atâtea câţi au fost anii vieţuirii în trup a Dumnezeului-Om Iisus Hristos.

IMG_0012

    “Pustia” de la Cloşca se bucură de un nume cu totul special, nu atât de erou naţional, cât mai ales de unul teoforic, biblic. Cloşca Îl simbolizează pe Dumnezeu, Care în întregime este Iubire ocrotitoare şi sacrifială. Însuşi Domnul, în negrăita Sa smerenie, S-a asemănat cu o cloşcă, atunci când  a deplâns cetatea Ierusalimului şi a profeţit despre ea, spunând: “Ierusalime, Ierusalime, […] de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună cloşca puii săi sub aripi…” (Matei 23, 37-38);  cu alte cuvinte: Eu, Dumnezeul tău, Ierusalime, am fost pentru tine ca o cloşcă. Te-am hrănit, te-am crescut, te-am ocrotit şi te-am apărat… 

    Prin îngăduinţa lui Dumnezeu, timp de peste patru veacuri Dobrogea a fost sub stăpânire otomană, fiind organizată iniţial ca sangeac al provinciei Rumelia, iar ulterior făcând parte integrantă din elayetul Silistrei. Din nefericire, în decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de creştini (ghiauri) s-au turcit pentru a scăpa de haraci (impozit pe necredincioşi), astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni de astăzi sunt, de fapt, de origine creştină.

    Nu cunoaştem dacă primii locuitori ai micului sat de astăzi Cloşca au fost creştini sau turci. Ceea ce ştim astăzi, în mod cert, este că satul Cloşca a fost până în urmă cu mai bine de un veac şi jumătate un mare şi prosper sat tucesc, care se numea Musluiu. În sat se afla o moscheie şi un cimitir, ruinele celui din urmă putându-se observa şi astăzi. Cu trecerea timpului, turcii au plecat, căutându-şi rosturi mai bune în alte părţi, aşa încât astăzi, în cele 33 de case din micul sat Cloşca, vieţuiesc puţin peste 100 de suflete, toţi localnicii fiind botezaţi în numele Atotsfintei Treimi.

Sf M Mc Gheorghe si Sf Cuv Parascheva - Copy (2)

    Până în anul 2004, creştinii din satul Cloşca nu au avut o biserică sfinţită, ci o “casă de rugăciune”, pusă sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva cea Nouă, în care preotul din comuna Horia venea ori de câte ori era chemat pentru a creştina, cununa sau prohodi pe cineva. Pentru Sfânta Liturghie, creştinii din Cloşca erau nevoiţi să se deplaseze spre una din cele mai apropiate localităţi vecine, care aveau biserici – Horia sau Saraiu.

    Biserica de astăzi  a satului Cloşca a fost ridicată între anii 2002 – 2004, în timpul păstoririi preoţilor Soare Ion şi Ciornea Toader, cu osteneala şi grija primăriei Horia, condusă de domnul Sava Gigel şi cu acordul consiliului local Horia. O contribuţie majoră a avut-o şi domnul Nădrag Tudor, prin sumele oferite cu generozitate şi prin executarea lucrărilor de ridicare şi finalizare a bisericii.

Schitul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din satul Cloşca

    Târnosirea bisericii a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, duminică – 2 mai 2004, zi aniversară a comunei Horia, în prezenţa unei impresionante mulţimi de credincioşi din satul Cloşca şi din satele şi oraşele vecine.

     Veşmântul pictural al “căsuţei Sfântului Gheorghe de la Cloşca” a fost realizat în tehnica fresco de către pictorul bisericesc Marian Sima, prin sârguinţa preotului paroh de atunci – şi protopop de Hârşova astăzi, părintele Ciornea Toader, sprijinit de membri Consiliului parohial, Consiliului local Horia şi de alţi creştini evlavioşi.

    Sfinţirea picturii s-a făcut în ziua de 3 mai 2010, prin bunăvoinţa  Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi.

IMG_0063

  Ca un adevărat “Chinoviarh” (“Începător de viaţă de obşte”) al monahismului în pământul apostolic, martiric şi patristic al Dobrogei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care îl are ca ocrotitor ceresc pe Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare, Începătorul vieţii de obşte (prăznuit pe 11 ianuarie), a binecuvântat ca începând cu data de 1 ianuarie 2011, biserica “Sfântul Gheorghe” din satul Cloşca să devină schit cu viaţă de obşte (chinovial).

   Obştea schitului este tânără şi în formare, frații nevoitori de aici aflându-se sub ascultarea şi povăţuirea duhovnicească a protosinghelului Leontie.

    Schitul de călugări de la Cloşca, aşezat sub ocrotirea duhovnicească a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, este situat pe drumul judeţean 232, la 5 km de DN 2A, în localitatea Cloşca, comuna Horia, judeţul Constanţa, la o distanţă de 68 de km de oraşul de reşedintă al judeţului, între popasul Hanul Morilor şi  localitatea Saraiu.

Sf M Mc Gheorghe si Sf Cuv Parascheva - Copy

       Printre odoarele cele mai de preţ ale schitului, pelerinii pot venera aici fragmente din moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi ale Sfântului Cuvios Ioachim Vatopedinul (din Itaca), daruri ale Înaltpreasfinţitului Părinte Pavlos, Mitropolit de Glyfada (Biserica Ortodoxă a Eladei) către Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, aşa cum reiese din actul de autenticitate şi de donaţie, care însoţeşte aceste sfinte relicve.

IMG_0029

  • Moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe

IMG_0032

  • Moaştele Sfântului Ioachim Vatopedinul

    De asemenea, un alt mare odor duhovnicesc al sfântului locaş monahal de la Cloşca este şi copia Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Eleovritissa” (sau “Izvorâtoarea de untdelemn”), adusă cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie din marea mănăstire Vatopedi din Sfântul Munte Athos în data de 15 noiembrie 2015. 

Maica Domnului Eleovritissa

         Biserica Schitului Sf. Gheorghe – Cloșca este binecuvântată și de harul a alte două icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului. Este vorba despre o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Lavra Poceaev și o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului cea cu șapte săbii, numită și Profeția lui Simeon sau Îmblânzirea inimilor împietrite, icoană adusă din Lavra Peșterilor din Kiev.

            În schit, credincioșii mai pot venera fragmente din moaștele următorilor sfinți:

1. Sfântul Cuvios Iona din Kiev, ucenicul Sfântului Serafim de Sarov

2. Sfântul Cuvios Cucșa din Odesa

3. Sfântul și Dreptul Preot Teodosie de la Balta

4. Sfântul Sfințit Nou Mucenic Serghie, preotul din Vasilievka

5. Sfântul Ierarh Inochentie de Odesa

6. Sfântul și Dreptul Preot Iona din Odesa

7. Sfântul Cuvios Gavriil Athonitul

8. Sfânta Cuvioasă Maică Alexandra de la Diveevo

9. Sfânta Cuvioasă Maică Marta de la Diveevo

10. Sfânta Cuvioasă Maică Elena de la Diveevo

11. Sfânta Cuvioasă Maică Matrona Mărturisitoarea de la Diveevo

12. Sfânta Fericită Maică Parascheva, cea nebună pentru Hristos, de la Diveevo

13. Sfânta Fericită Maică Pelaghia, cea nebună pentru Hristos, de la Diveevo

14. Sfânta Fericită Maică Maria, cea nebună pentru Hristos, de la Diveevo

15. Sfantul Cuvios Sila de la Sihastria Putnei

16. Sfantul Cuvios Paisie de la Sihastria Putnei

17. Sfantul Cuvios Natan de la Sihastria Putnei

18. Sfantul Proroc Zaharia

19. Sfantul Lazar cel a patra zi inviat

20. Sfantul Mucenic Hristofor

21. Sfanta Mare Mucenita Varvara

22. Sfanta Mare Mucenita Marina

23. Sfanta Mucenita Valentina din Ierusalim

24. Sfanta Mucenita Venera

25. Sfanta Mucenita Florenta din Roma

26. Sfanta Mucenita Aurelia din Roma

27. Sfanta Mucenita Generosa din Cartagina

28. Sfanta Cuvioasa Elena Behteeva

29. Sfanta Cuvioasa Manefa din Gomel

30. Sfanta Cuvioasa Severa din Trier

31. Sfantul Cuvios Ioan Zavoratul din Lavra Muntilor Sfinti

32. Sfantul Cuvios Arsenie arhimandritul din Lavra Muntilor Sfinti

33. Sfantul Cuvios Gherman arhimandritul din Lavra Muntilor Sfinti

34. Sfantul Cuvios Teodosie din Lavra Muntilor Sfinti

35. Sfantul Cuvios Ciprian din Lavra Muntilor Sfinti

36. Sfantul Cuvios Ioanichie din Lavra Muntilor Sfinti

37. Sfantul Cuvios Longhin din Lavra Muntilor Sfinti

38. Sfantul Cuvios Isaachie din Lavra Muntilor Sfinti

39. Sfantul Cuvios Marturisitor Trifon arhimandritul din Lavra Muntilor Sfinti

40. Sfantul Cuvios Marturisitor Mihail schiarhimandritul din Lavra Muntilor Sfinti

41. Sfantul Cuvios Marturisitor Ioan egumenul din Lavra Muntilor Sfinti,

precum și doi papucei binecuvântati la moaștele Sfântului Mare Mucenic Efrem de la Nea Makri și la moaștele Sfântului Cuvios Gherasim de Kefalonia.

CONTACT:

 Protosinghel Leontie Fusa,

TELEFON:

 0741 027 191 (orange) sau 0721 045 424  (vodafone)

E-MAIL:

teostirict@yahoo.com

PENTRU DONAȚII, Datele Schitului Sfântului Mare Mucenic Gheorghe: 

Denumire: SCHITUL SF. MARE MUCENIC GHEORGHE
Cod de identificare fiscala: 278 99 325
Cont bancar (IBAN):RO 59 BRD E140 SV 303 703 11400

PENTRU VIRAREA A 2 % DIN IMPOZIT, aceesați

http://schitulclosca.ro/va-rugam-donati-2-din-impozit-pentru-schitul-sf-mare-mucenic-gheorghe-closca/

3 păreri la “Despre schit

  1. stefan

    Cine voieste sa se bucure si sa se foloseasca sufleteste ,sa vina cu toata inima sau sa nu ocoleasca acest loc binecuvantat…

    Răspunde

Lasă un răspuns către simon maria Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>