Arhive categorie: Viețile Sfinților

SFÂNTUL PREACUVIOS ANTONIE DIN DÂMSK, făcătorul de minuni (24 iunie)

12

Cuviosul Antonie s-a născut într-o familie evlavioasă din Novgorod în secolul al XII-lea și a devenit ucenicul Sfântului Varlaam (pomenit pe 6 noiembrie). A fost trimis într-o misiune la Constantinopol pentru nevoile mănăstirii și și-a continuat călătoria cu un pelerinaj la Sfintele Locuri. Întorcându-se în Rusia după cinci ani, l-a aflat pe Sfântul Varlaam pe patul de moarte, așteptându-și iubitul ucenic pentru a-și lua rămas bun de la el și a-l numi succesorul său (1193). Antonie s-a supus voinței părintelui său duhovnicesc, dar a renunțat la demnitatea sa câțiva ani mai târziu pentru a se retrage aproape de lacul Dâmsk, la cincisprezece verste distanță de Tihvin, în regiunea Novgorod, pe un deal pierdut în pădurea de nestrăbătut. Trăind la început într-o peșteră, iar mai apoi într-o colibă de lemn, făcea o foarte aspră nevoință și purta lanțuri. O mulțime de ucenici s-au adunat împrejurul lui și cu binecuvântarea Arhiepiscopului Isaia de Novgorod și cu ajutorul Cneazului Alexandru Nevski (pomenit pe 23 noiembrie), a întemeiat acolo o mănăstire închinată Sfântului Antonie cel Mare și Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului. După fericita sa adormire (24 iunie 1224), moaștele Cuviosului au atras o mulțime de pelerini.

(traducere: Protosinghel Leontie Fusa; sursa: ΝΕΟΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ ΤΗΣ ΟΡΘΟΔΟΞΟΥ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣ, τομος δεκατος, ΙΟΥΝΙΟΣ, pag. 287)

01_Антоний_Дымский1

sursa imaginilor: http://dymskij.ru/svytyny_obiteli 

5 iunie: SFÂNTUL BONIFATIE, LUMINĂTORUL GERMANIEI

 

Sfântul Bonifatie, 5 iunie

VIAŢA SFÂNTULUI BONIFATIE, LUMINĂTORUL GERMANIEI

Urmând porunca Mântuitorului de a răspândi Evanghelia în întreaga lume (Matei 28, 19), dar şi modelul oferit de unii dintre apostolii (Sfinţii Apostoli Petru, Pavel, Iacob şi Simon Zelotul) şi ucenicii Mântuitorului, care au propovăduit în vestul Europei, urmaşii direcţi şi indirecţi ai acestora au continuat activitatea de propovăduire a Evangheliei. După căderea Imperiului Roman de Apus (476), prin măsurile luate de către Papa Grigorie cel Mare († 604) vor fi încreştinaţi englezii, care la rândul lor, în secolele VII şi VIII, vor încreştina aproape toate triburile germanice. Un rol foarte important în această misiune l‑a avut Sfântul Bonifatie, considerat de către unii ca fiind „cel mai mare sfânt de neam englez care a trăit vreodată”. Continuă să citești

1 iunie: CUVIOSUL AGAPIT, DOCTORUL PECERSKĂI

Moastele Sfantului Cuvios Agapit, Doctorul fara de arginti de la Pecerska

Când parintele nostru, Cuviosul Antonie al Pecerscai, era vestit prin darul tamaduirii, acest fericit Agapit a venit din Kiev la dânsul în pestera, dorind tamaduirea sufleteasca prin tunderea în sfânta rânduiala monahala, pe care a si câstigat-o, si a urmat cu tot sufletul vietii celei asemenea cu îngerii a Cuviosului Antonie, fiind el însusi martor al ispravilor aceluia si vazând cum acel mare barbat slujea singur bolnavilor si-i tamaduia cu rugaciunea sa; însa, acoperindu-si darul rugaciunii sale ce i se daduse, le dadea acelora verdeturi din mâncarea sa, ca si cum acelea erau pentru tamaduire.

   De aceea, vazând aceasta fericitul Agapit, s-a ostenit multi ani, râvnind la nevointele sfântului staret. Deci atunci când se îmbolnavea cineva din frati, fericitul îsi lasa chilia sa – pentru ca nu era nimic de furat într-însa – si se ducea la fratele cel bolnav, caruia îi slujea si îi purta de grija, si se ruga lui Dumnezeu neîncetat pentru mântuirea bolnavului, desi, de multe ori, i se lungea boala cuiva – Dumnezeu binevoind astfel -, ca sa înmulteasca credinta si rugaciunea robului sau Agapit. Si asa urmând nevointelor Cuviosului Antonie, acest fericit Agapit s-a învrednicit a fi partas aceluiasi dar cu dânsul, pentru ca tamaduia cu rugaciunea sa pe toti bolnavii carora asijderea le dadea verdeturi pe care el le fierbea pentru mâncarea sa. De aceea s-a numit si doctor, si s-a auzit si în cetate despre el, si multi bolnavi, venind la dânsul, se întorceau sanatosi.

Continuă să citești

24 mai: SFÂNTUL CUVIOS NICHITA STÂLPNICUL

Nikita-Stolpnik

24 mai: Pomenirea Sfântului Cuvios Nichita Stâlpnicul

Tînăr fiind, Nichita a dus o viaţă plină de păcate şi destrăbălări. Dar intrînd odată într-o biserică din întîmplare, el a auzit cuvintele Prorocului Isaia: „Spălaţi-vă de păcatele voastre şi vă curăţiţi!” (Isaia 1: 16). Aceste cuvinte s-au înfipt adînc în inima lui Nichita şi au determinat schimbarea radicală a vieţii lui. Astfel, Nichita şi-a lăsat casa, nevasta şi toate averile, şi a intrat într-o mînăstire de lîngă Pereiaslavl, unde a dus o viaţă grea de nevoinţe pînă la moartea lui. El şi-a înfăşurat lanţuri în jurul trupului şi s-a închis într-o colibă de pe vîrful unui stîlp, din care pricină s-a numit Stîlpnicul. Dumnezeu i-a trimis lui har peste har, şi 1-a făcut puternic să vindece oamenii care se aflau în tulburări şi în primejdii mari. El 1-a vindecat pe cneazul Mihail Cernigov de paralizie. Nişte răufăcători au observat lucirea lanţurilor de pe trupul lui şi, crezînd că sînt de argint, 1-au pîndit, 1-au ucis într-o noapte, i-au luat lanţurile şi 1-au dus cu ei. Aceasta s-a întîmplat în ziua a şaisprezecea a lunii mai, în anul 1186. După moartea lui el s-a înfăţişat în vis Bătrînului Simeon şi i-a poruncit ca lanţurile lui, care între timp se aflaseră, să fie puse alături de trupului lui, în mormînt.

Biserica Serbiei a canonizat trei martiri: Grigorije de Peć, Vasilije de Peć şi Bosiljka Rajičić

Imagini

Sfântul Grigorije de Peć (22 ianuarie/7 februarie) si Sfântul Vasilije de Peć (29 aprilie/12 mai)

Imagini pentru Grigorije de Peć, Vasilije de Peć şi Bosiljka Rajičić

Sfânta Bosiljka Rajičić (13/26 octombrie)

Trei martiri au fost introduşi în calendarul Bisericii Ortodoxe a Serbiei: Grigorije de Peć, Vasilije de Peć şi Bosiljka Rajičić.

Hotârârea canonizării a fost adoptată de Sfântul Sinod în şedinţa desfăşurată între 28 aprilie – 10 mai, informează Orthochristian.com.

Sfântul Grigorije de Peć

A fost un monah din cadrul obştii mănăstirii Patriarhiei de Pec. El a fost martirizat după ce a refuzat să se convertească la islam.

Pe locul martirajului său a fost construită o biserică, care apoi a fost demolată de autorităţile atee. Sfintele sale moaşte au fost descoperite în timpul demolării lăcaşului de cult.

Va fi prăznuit în 22 ianuarie/7 februarie.

Sfântul Vasilije de Peć

El a trăit în secolul 17 şi a fost brutar în oraşul Peć. A intervenit pentru eliberarea fiicei sale răpite şi forţată să se convertească la islam. A trecut la cele veşnice în urma bătăilor suferite, pe locul martirajului său fiind construit un locaş de cult. Biserica a fost distrusă în 1999.

Va fi sărbăorit în fiecare an în data de 29 aprilie/12 mai.

Sfânta Bosiljka Rajičić

Bosiljka Rajičić avea 17 ani când a fost răpită şi forţată să adopte islamul.

Pentru că a refuzat să se lepede de credinţa sa a fost ucisă, iar rudelor le-a fost interzisă înmormântarea tinerei. Va avea ca zi de prăznuire 13/26 octombrie. Continuă să citești

SFÂNTUL MUCENIC HALVARD NORVEGIANUL (†1043, sărbătorit la 15 mai)

Troparul Sfântului Mucenic Halvard din Husaby  (ocrotitorul oraşului Oslo) Glasul al 4-lea: 

Sfântul Mucenic Halvard din Husaby şi Sfânta Muceniţă Sunniva din Bergen

Întru moartea sa cea mucenicească, Halvard a lepădat toate bogăţiile lumii, şi plăcerile cele păcătoase în picioare le-a călcat; şi deşi scumpul lui trup a fost aruncat în adâncurile apelor, la porunca dumnezeiască dintru acestea s-a ridicat, dând credincioşilor semn că sufletul lui s-a înălţat la ceruri, unde se roagă neîncetat lui Dumnezeu pentru noi toţi.

VIAŢA SFÂNTULUI MUCENIC HALVARD NORVEGIANUL

Sfântul Mucenic Halvard Norvegianul este cinstit până astăzi ca patron al oraşului Oslo (a cărui stemă îl înfăţişează ţinând în mâini trei săgeţi şi o piatră de moară) şi al celor nevinovaţi. Mai multe parohii ortodoxe din Norvegia şi numeroase biserici catolice şi aşezăminte filantropice creştine îl au ca ocrotitor. Parohia ortodoxă română din capitala Norvegiei este ocrotită de Sfinţii Mucenici Ioan Valahul (12 mai) şi Halvard Norvegianul (15 mai), sărbătoriţi în calendar la un interval de doar două zile. Continuă să citești

28 aprilie: VIAŢA SFINŢILOR MUCENICI MAXIM, CVINTILIAN ŞI DADAS DIN OZOVIA

Imagini pentru Viața Sfinților Mucenici Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia

VIAŢA SFINŢILOR MUCENICI MAXIM, CVINTILIAN ŞI DADAS DIN OZOVIA

Împărăţind Diocleţian şi Maximian, păgânii împăraţi, iar antipaţi fiind Tarcvinie şi Gavinie, în al doilea an al stăpânirii lor, s-a ridicat diavoleasca mânie asupra creştinilor. Pentru că, stăpânind acei împăraţi şi antipaţi toată lumea, a ieşit de la dânşii această poruncă: „Deşi ştim că toţi cei ce sunteţi sub stăpânirea noastră cinstiţi cu cucernicie pe zei, însă noi avem purtare de grijă pentru bună îndreptare a toată împărăţia. Şi pe toţi care în vremurile noastre stăpânesc părţile Romanilor, îi rugăm şi îi sfătuim, ca şi pe ceilalţi să-i aducă spre cinstirea zeilor şi spre dragostea către dânşii în toate chipurile. Iar de se va afla cineva, în orice loc, pomenind numele lui Hristos, unul ca acela va porni mânia noastră asupra sa”. Continuă să citești

31 martie: SFÂNTUL INOCHENTIE, MITROPOLITUL MOSCOVEI ŞI AL ÎNTREGII RUSII, CEL ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, LUMINĂTORUL SIBERIEI ŞI AMERICII DE NORD

Tropar, glas 4

Supunându-te voii lui Dumnezeu, primejdii şi necazuri ai primit, Sfinte Părinte Inochentie, pe mulţi la cunoştinţa Adevărului aducând şi nouă calea arătându-ne; acum, înaintea scaunului Sfintei Treimi stând, roagă pe Hristos Mântuitorul, ca şi noi în împărăţia cerurilor să intrăm.

Tropar, glas 2

Ai luminat norodul cel din miazănoapte al Americii şi Asiei, Evanghelia lui Hristos vestind neamurilor locului în graiurile lor, Sfinte Ierarhe, Părinte Inochentie, Luminătorule al Alaskăi şi al întregii Americi, ale cărui căi au fost rânduite de Domnul; pe Acela roagă-L, în împărăţia Sa cerească, pentru mântuirea sufletelor noastre.

Sfântul Inochentie s-a născut la 26 august 1797, într-o familie săracă din Irkuţk, Siberia. Numele său de botez era Ioan. Tatăl său, care a murit pe când Ioan avea unsprezece ani, a fost epitrop al bisericii, deci era de aşteptat ca şi fiul său să lucreze într-un fel pentru Biserică. A izbutit să meargă la seminar şi a fost un elev fruntaş la învăţătură.

Unul dintre stihurile sale îndrăgite din Scriptură – acela care a dorit să i se citească la înmormântare – a fost cel din Psalmul 36, 23 (De la Domnul paşii omului se îndreptează, şi calea lui o va voi foarte).  Este foarte limpede că mâna Domnului a fost deasupra căsniciei sale. în ultimul an de şcoală, el a hotărât că trebuie să se însoare. Directorul, cu care în mod normal ar fi trebuit să discute acest lucru, nu a putut fi găsit o lungă bucată de vreme în acel an, căci un ger neobişnuit a împiedicat orice drum către insula unde trăia (într-o mănăstire legată de seminar).

Din pricina acestei vremi ciudate, seminaristul Ioan nu a mai aşteptat să ceară blagoslovenia directorului, ci a pornit să-şi caute nevastă. După cum era obiceiul vremii, i s-a găsit perechea în fiica unui preot din acele locuri, pe nume Catherina. Continuă să citești

SFÂNTUL IERARH IONA, MITROPOLITUL MOSCOVEI ŞI AL ÎNTREGII RUSII (31 martie)

Sfântul Ierarh Iona, Mitropolitul Moscovei și făcătorul de minuni al Întregii Rusii este prăznuit pe 31 martie (ziua adormirii în Domnul), pe 27 mai (ziua mutării cinstitelor moaște în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kremlin), pe 15 iunie și pe 5 octombrie (Soborul Sfinților Ierarhi ai Moscovei).

Sfântul Iona s-a născut în orașul Galich (Rusia), într-o familie credincioasă. Tatăl său se numea Teodor.

Tânărul a primit tunderea în monahism la una din mănăstirile de pe lângă Galich, pe când avea doar doisprezece ani. După aceea el s-a transferat la Mănăstirea Simonov din Moscova, unde a îndeplinit mai multe ascultări vreme de mulți ani.

foti-moskovski-iona-moscovski

Sfântul Fotie, Mitropolitul Moscovei (prăznuit pe 27 mai și 2 iulie) & Sfântul Ierarh Iona, Mitropolitul Moscovei (31 martie si 27 mai)

Odată, când Sfântul Fotie, Mitropolitul Moscovei (prăznuit pe 27 mai și 2 iulie) a vizitat Mănăstirea Simonov, după ce s-a rugat a binecuvântat pe Arhimandrit și pe frați, după care a dorit să binecuvânteze pe fiecare călugăr în locurile în care își îndeplinesc ascultările lor monahale.

Când a ajuns la brutărie, l-au găsit pe Sfântul Iona adormit, epuizat fiind de munca sa. Deși dormea, degetele de la mâna dreaptă a sfântului erau poziționate într-un gest de binecuvântare. Sfântul Fotie le-a spus însoțitorilor săi să nu-l trezească pe călugărul istovit. După aceasta, Mitropolitul s-a apropiat și l-a binecuvântat pe călugărul adormit, proorocind celor prezenți că acest monah va fi un mare ierarh al Bisericii Ruse și pe mulți va ghida pe calea mântuirii.

Proorocia Sfântului Fotie s-a adeverit câțiva ani mai târziu. Sfântul Iona a fost hirotonit Episcop de Riazan și Murom.

Continuă să citești

12 martie: SFÂNTUL PAUL AURELIAN, EPISCOP DE LÉON, IUBITORUL DE VIAŢĂ RETRASĂ (†12 martie 594)

Folosit mai des în România începând cu secolul al XIX‑lea, numele bărbătesc Aurelian a fost mereu legat de împăratul Romei care a efectuat celebra retragere aureliană a trupelor romane din Dacia. Multora nu le este cunoscut faptul că există unii sfinți care au purtat acest nume: Aurelian, Episcop de Limoges (†10 mai, sec. I sau III); Aurelian, Mucenic din Pavia (†22 mai 251); Aurelian, Episcop de Arles (†16 iunie 551); Paul Aurelian, Episcop de Léon (†12 martie 594); Aurelian, Arhiepiscop de Lyon (†4 iulie 895).

Mă voi opri asupra vieții ierarhului Paul Aurelian, ocrotitorul regiunii franceze a Léonului şi iubitorul de viaţă retrasă. Wormonoc, unul dintre biografii sfântului, spune că Paul Aurelian s‑a născut în 482, în provincia Penohen din Regatul Morgannwg. A fost fiul unui demnitar roman bogat și educat, Porphius Aurelianus. Viitorul episcop a avut opt frați și trei surori, care au fost trecute în rândul sfinților: Sitovolia, Juthwara și Wulvella. Continuă să citești