Arhive categorie: Sinaxar

VIAȚA SFINȚILOR CUVIOŞI DANIIL ŞI MISAIL DE LA MĂNĂSTIREA TURNU (5 octombrie)

Canonizarea Sfinților Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române oferă credincioșilor posibilitatea cunoașterii nevoințelor și a sfințeniei vieții acestora. Cercetând izvoarele aghiografice păstrate în sihăstriile de pe Valea Oltului, Părintele Ștefan Zară și Părintele Antim Motorga au alcătuit o prezentare duhovnicească a  vieții acestor sfinți, lucrare ce a fost publicată, spre zidirea sufletească a credincioșilor, la Editura Praxis a Arhiepiscopiei Râmnicului. 

Începuturile vieții sihăstrești în munții Coziei

Despre monahismul românesc, în formă sihăstrească sau chinovială, știm că  în secolul XVII-XVIII trăia cu o mare intensitate spiritualitatea ortodoxă, caracterizată printr-o aspră asceză și prin practicarea rugăciunii lui Iisus. Din experiența Sfinților Părinți, predanisită prin literatura patericală și viețile sfinților, știm cât de minunat este darul pustniciei, însă doar cei încercați duhovnicește își pot asuma această cale. Pustnicii s-au ostenit în toată vremea și în tot ceasul spre tăierea voii, lucrând la deplina ascultare, dăruindu-se cu totul lui Dumnezeu. S-au nevoit în postiri aspre și îndelungate, ascultarea față de duhovnic (chiar dacă erau retrași din obște țineau legătura de cele mai multe ori cu un stareț de care făceau ascultare deplină) și rugăciuni cu lacrimi întărite de lucrarea tăcerii. Continuă să citești

Sfinții Mucenici Dada, Govdela, Casdoas si Gargal din Persia, Iran (29 septembrie)

2-sf-mc-dada-govdela-casdoas-si-gargal-din-persia-iran-1-1

Sfinții Mucenici Dada, Govdela, Casdoas si Gargal. Icoană săvârșită în anul 1895 și păstrată în Moscova, Rusia

Sfântul Dada a trăit în vremea împăratului Savorie, fiind mai de frunte la palatul împărătesc, preaiubit și neam cu împăratul. În taină acesta era creștin.

Fiind trimis să domnească țările ce erau sub stăpânirea sa, el crezu în Hristos. Însă pârându-l oarecine la împăratul și trimițând la dânsul pe Andrameleh, cel mai mare din dregătorii lui, ca să afle adevărul, îl găsi crezând în Hristos și scrise pe dată despre aceasta împăratului. Iar împăratul scriind răspunsul, îi dădu putere împotriva creștinilor.

Acest răspuns îl trimise împăratul cu fiul său Govdela pe care primindu-l și sezând alături de el, Govdela începu a cerceta.

Și luându-i seama cu amănuntul și zicându-i cele ce aveau ei în gândul lor, află pe sfântul crezând cu tot sufletul în Domnul nostru Iisus Hristos și vrând să moară cu osârdie pentru Dânsul. Continuă să citești

ICOANA SFINTILOR NOI MUCENICI DIN MORDOVIA (28 iulie/10 august)

Noii Mucenici din Mordovia

Sfintitul Mucenic Pavel (Iagondinskii)

Cuviosul Mucenic Vasilie (Erekaev)

Cuviosul Mucenic Mihail (Juk)

Cuvioasa Mucenita Anastasia (Kamaeva)

Cuvioasa Mucenita Elena (Astashkina)

Mucenicul Areta (Eriomkin)

Mucenicul Vasilie (Аlexandrin)

Mucenicul Ioan  (Lomakin)

Mucenicul Ioan  (Мilioshkin)

Mucenicul Ioan (Selimanov)

Mucenita Mavra (Moiseev).

sursa, http://www.sarep.ru/%D1%81%D0%B2%D1%8F%D1%82%D1%8B%D0%B5-%D0%BC%D0%BE%D1%80%D0%B4%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D0%B8.html

http://www.sarep.ru/ 

SFÂNTUL IERARH SWITHUN († 862, sărbătorit la 15 iulie)

VIAŢA SFÂNTULUI IERARH SWITHUN

Sfântul Swithun este unul dintre cei mai cinstiţi sfinţi ierarhi din nordul Europei, fiind protectorul oraşului şi al catedralei din Winchester, Anglia, şi al oraşului şi al catedralei din Stavanger, Norvegia, unde vreme de câteva sute de ani s-au păstrat o parte din moaştele sale (braţul său). Sfinţii Ierarhi Calinic de la Cernica şi Swithun de Winchester sunt şi ocrotitorii parohiei noastre ortodoxe române din Stavanger, Norvegia.

Sfântul Swithun s-a născut în jurul anului 800 în Wessex iar după ce a devenit monah, apoi ieromonah, a fost foarte iubit şi căutat de foarte mulţi credincioşi datorită înţelepciunii şi vieţii sale virtuoase. Datorită râvnei, smereniei şi jertfelniciei sale şi-a câştigat repede renumele de misionar şi ajutător al celor din nevoi, fiind vestit pentru cunoaşterea Sfintelor Scripturi. În această perioadă a ajuns şi mentorul regelui Aethelwulf de Essex şi a fiului acestuia Alfred. Continuă să citești

SFÂNTA MUCENIŢĂ SUNIVA (sec. X, sărbătorită la 8 iulie )

VIAŢA SFINTEI MUCENIŢE SUNNIVA DIN BERGEN

Sfânta Suniva s-a născut în secolul X şi este protectoarea Episcopiei Norvegiene Bjørgvin, a întregii coaste de vest a Norvegiei şi a mai multor parohii ortodoxe. Sfânta Muceniţă Suniva dimpreună cu Sfintele Muceniţe Filofteia de la Argeş şi Tatiana de la Craiova ocrotesc parohia noastră ortodoxă română din Bergen, Norvegia. Numele de Suniva este o formă scandinavă a numelui Sunngifu, care înseamnă, „Darul Soarelui”. Viaţa Sfintei Suniva a fost scrisă la Mănăstirea din Selje, în jurul anului 1170, în limba latină, fiind cuprinsă în lucrarea Acta Sanctorum.

Suniva a fost o prinţesă irlandeză creştină, deosebit de  frumoasă, fiind de mică crescută în învăţătura creştină. Murind tatăl său, Sunniva preia conducerea regatului, iar vestea despre frumuseţea şi înţelepciunea prinţesei s-a răspândit foarte rapid. Un rege păgân din acele locuri şi-a dorit foarte mult să o aibă de soţie, însă fecioara Suniva l-a refuzat nu doar pentru faptul că era păgân, dar mai ales pentru că dorea să-şi închine viaţa lui Hristos, Mirele ceresc. Continuă să citești

SFÂNTA DOMNICA DIN ALESKI (10 iunie/ 27 noiembrie)

SFÂNTA DOMNICA DIN ALESKI (10 iunie/ 27 noiembrie)

Sfânta Domnica din Aleski s-a născut în anul 1881, în gubernia Tavra, și a trecut la cele veșnice în ziua de 10 iunie 1967, la vârsta de 86 de ani. Cuvioasa, care s-a nevoit ca monahie, în Mănăstirea Aleski, a fost canonizata de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Ucraina în ziua de 25 iunie 2009, iar slujba de proclamare a canonizarii a fost săvârșită în ziua de 15 iunie.

Sfânta Domnica din Aleski

Domna Ivanovna Likvinenko, după numele ei complet, s-a născut în anul 1881, în familia unor credincioși înstăriți din regiunea Tavra. Nu se cunosc alte amănunte despre familia sfintei. Se știe că ea a fost crescută în dragoste față de Dumnezeu și față de aproapele încă din copilărie.

Pe când avea abia 15 ani, după un pelerinaj făcut la Lavra Pecerska, din Kiev, fericita Domna a hotărât să trăiască lângă o mănăstire. Astfel, în anul 1896, ea a fost înscrisă la „Școala de Fete” de lângă Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, din Aleski. Aici, sfânta a învățat să scrie și să lucreze cu mâinile sale. Adesea se ruga în paraclisul închinat Sfântului Ierarh Nicolae, pe care l-a iubit mult toată viața.

După terminarea școlii, Domna a hotărât să rămână în mănăstirea de maici din apropiere. Cu numele Domnica, ea a fost primită în rândul surorilor. Nu se știe când a fost tunsă în monahism și nici când a primit Schima cea Mare. Îi plăcea mult să stea singură și să se roage, citind din Psaltire sau cântând Acatistul Sfântului Nicolae.

Căutând spre curăția sufletului acesteia, egumena mănăstirii a rânduit-o pe Sfânta Domnica la pașterea vițeilor mănăstirii, spre a se putea bucura și mai mult de liniștea și singurătatea mult dorită. Mulți erau uimiți de cumințenia vițeilor care, în preajma sfintei, erau foarte ascultători. Continuă să citești

5 iunie: SFÂNTUL BONIFATIE, LUMINĂTORUL GERMANIEI

 

Sfântul Bonifatie, 5 iunie

VIAŢA SFÂNTULUI BONIFATIE, LUMINĂTORUL GERMANIEI

Urmând porunca Mântuitorului de a răspândi Evanghelia în întreaga lume (Matei 28, 19), dar şi modelul oferit de unii dintre apostolii (Sfinţii Apostoli Petru, Pavel, Iacob şi Simon Zelotul) şi ucenicii Mântuitorului, care au propovăduit în vestul Europei, urmaşii direcţi şi indirecţi ai acestora au continuat activitatea de propovăduire a Evangheliei. După căderea Imperiului Roman de Apus (476), prin măsurile luate de către Papa Grigorie cel Mare († 604) vor fi încreştinaţi englezii, care la rândul lor, în secolele VII şi VIII, vor încreştina aproape toate triburile germanice. Un rol foarte important în această misiune l‑a avut Sfântul Bonifatie, considerat de către unii ca fiind „cel mai mare sfânt de neam englez care a trăit vreodată”. Continuă să citești

24 mai: SFÂNTUL CUVIOS NICHITA STÂLPNICUL

Nikita-Stolpnik

24 mai: Pomenirea Sfântului Cuvios Nichita Stâlpnicul

Tînăr fiind, Nichita a dus o viaţă plină de păcate şi destrăbălări. Dar intrînd odată într-o biserică din întîmplare, el a auzit cuvintele Prorocului Isaia: „Spălaţi-vă de păcatele voastre şi vă curăţiţi!” (Isaia 1: 16). Aceste cuvinte s-au înfipt adînc în inima lui Nichita şi au determinat schimbarea radicală a vieţii lui. Astfel, Nichita şi-a lăsat casa, nevasta şi toate averile, şi a intrat într-o mînăstire de lîngă Pereiaslavl, unde a dus o viaţă grea de nevoinţe pînă la moartea lui. El şi-a înfăşurat lanţuri în jurul trupului şi s-a închis într-o colibă de pe vîrful unui stîlp, din care pricină s-a numit Stîlpnicul. Dumnezeu i-a trimis lui har peste har, şi 1-a făcut puternic să vindece oamenii care se aflau în tulburări şi în primejdii mari. El 1-a vindecat pe cneazul Mihail Cernigov de paralizie. Nişte răufăcători au observat lucirea lanţurilor de pe trupul lui şi, crezînd că sînt de argint, 1-au pîndit, 1-au ucis într-o noapte, i-au luat lanţurile şi 1-au dus cu ei. Aceasta s-a întîmplat în ziua a şaisprezecea a lunii mai, în anul 1186. După moartea lui el s-a înfăţişat în vis Bătrînului Simeon şi i-a poruncit ca lanţurile lui, care între timp se aflaseră, să fie puse alături de trupului lui, în mormînt.

SFÂNTUL MUCENIC HALVARD NORVEGIANUL (†1043, sărbătorit la 15 mai)

Troparul Sfântului Mucenic Halvard din Husaby  (ocrotitorul oraşului Oslo) Glasul al 4-lea: 

Sfântul Mucenic Halvard din Husaby şi Sfânta Muceniţă Sunniva din Bergen

Întru moartea sa cea mucenicească, Halvard a lepădat toate bogăţiile lumii, şi plăcerile cele păcătoase în picioare le-a călcat; şi deşi scumpul lui trup a fost aruncat în adâncurile apelor, la porunca dumnezeiască dintru acestea s-a ridicat, dând credincioşilor semn că sufletul lui s-a înălţat la ceruri, unde se roagă neîncetat lui Dumnezeu pentru noi toţi.

VIAŢA SFÂNTULUI MUCENIC HALVARD NORVEGIANUL

Sfântul Mucenic Halvard Norvegianul este cinstit până astăzi ca patron al oraşului Oslo (a cărui stemă îl înfăţişează ţinând în mâini trei săgeţi şi o piatră de moară) şi al celor nevinovaţi. Mai multe parohii ortodoxe din Norvegia şi numeroase biserici catolice şi aşezăminte filantropice creştine îl au ca ocrotitor. Parohia ortodoxă română din capitala Norvegiei este ocrotită de Sfinţii Mucenici Ioan Valahul (12 mai) şi Halvard Norvegianul (15 mai), sărbătoriţi în calendar la un interval de doar două zile. Continuă să citești