Arhive categorie: Sfinții ocrotitori

Sfântul Cuvios Isaachie Zăvorâtul de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina (14 februarie)

(Sursă: http://www.smolensk2.ru/images/img_2773.jpg)

Cuviosul Isaachie se îndeletnicise în lume cu negoţul şi strânsese astfel multe bogăţii, însă gândindu-se la cât de deşarte sunt toate cele ale lumii, se hotărî să lase tot şi să se facă monah. Astfel merse la Lavra Peşterilor, unde pentru ascultarea sa primi haina monahală. De atunci se dărui unor aspre nevoinţe, căci cu binecuvântarea cuviosului stareţ Antonie, se zăvorî în cel mai adânc colţ al peşterii, în cea mai întunecată dintre chilii, care era umedă şi foarte strâmtă. Pentru a-şi chinui şi mai mult trupul, îşi scoase cămaşa de lână pe care o purtau toţi fraţii şi se îmbrăcă cu o blană de capră aspră care se uscă pe trupul său. Astfel se zidi în chilia sa, rugându-se neîncetat cu lacrimi zi şi noapte, odihnindu-se numai puţin pe un buştean, mâncând o dată la două zile puţină pâine uscată şi bând puţină apă, pe care le aducea însuşi cuviosul stareţ. Petrecu astfel şapte ani.

Continuă să citești

SFÂNTUL CUVIOS SERAFIM ROMANȚOV – DUHOVNICUL PUSTNICILOR DIN MUNȚII CAUCAZ

DSC_3587

Cuviosul Serafim Romanțov – duhovnicul pustnicilor din Munții Caucaz

 

                                                                                         Nikolai Cesnokov

 

Cuviosul Serafim Romanțov (1885-1976) este unul dintre stareții Pustiei Glinsk. A sosit în anul 1910. La puțin timp a fost chemat în armată și-a luptat pe front. În 1916 a fost rănit, iar după însănătoșire s-a întors în mânăstire. În 1919 a primit tunderea în monahism cu numele de Iuvenalie. După închiderea Mânăstirii Glinsk în anul 1922, s-a stabilit la Mânăstirea Drandski din eparhia Suhumi. În 1926, a fost hirotonit aici ieromonah și a primit tunderea în schima mare cu numele de Serafim. După închiderea Mânăstirii Drandski a locuit în împrejurimile orașului Alma-Ata și a lucrat ca paznic la prisacă. În 1930 a fost arestat și trimis la construcția Canalului Belomor. Între 1934 și 1946 a locuit în Tașkent (Uzbekistan) și în Kirghizia. În 1947 s-a întors la Pustia Glinsk, a revenit în Suhumi, unde a continuat lucrarea îndrumării duhovnicești.

 

 

Despre stăreție

 

Orice s-ar spune despre schimbările din Biserică și societate, la temelia tuturor lucrurilor trebuie să fie viața duhovnicească. Fundamentul acestei vieți se cimentează prin nevoință, iar școala nevoinței a fost întotdeauna mânăstirea. Iar puterea mânăstirii sunt stareții. Schiarhimandritul Serafim, născut în Rusia dinaintea Revoluției, și-a dus lucrarea stăreției spre slujirea Bisericii și a oamenilor pe parcursul aproape a întregii perioade ateiste a veacului XX.

Continuă să citești