Arhive categorie: Evenimente

Mii de pelerini în Insula Corfu de sărbătoarea Sf. Spiridon (Foto&Video)

Mii de pelerini veniți din întreaga lume au participat, joi, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Spiridon la Sfânta Liturghie în cinstea ocrotitorului insulei Corfu, informează Vimaorthodoxias.gr.

Înaltpreasfințitul Părinte Nectarie, Mitropolit de Corfu, Paxos și insulele Diapontice a oficiat Sfânta Liturghie în biserica „Sf. Spiridon”.

Timp de trei zile, mii de pelerini au cinstit moaștele sfântului așezate la intrarea în biserică. Vineri, sfintele relicve au fost reintroduse în altar. Moaştele Sfântului Spiridon se păstrează întregi până astăzi. Foto credit: Vimaorthodoxias.gr.

Catedrala „Sfântul Spiridon”

Catedrala „Sfântul Spiridon”, cea mai renumită biserică din Corfu, a fost construită în anul 1589.

Catedrala este construită în formă de navă. Biserica este pictată în stil renascentist, reprezentând scene din viaţa Sfântului Spiridon.

În biserică, într-o parte se află racla de argint decorată cu pietre preţioase, în care sunt aşezate moaştele Sfântului Spiridon.

Foto credit: Vimaorthodoxias.gr

Sursa: basilica.ro

Înapoierea unei părticele din moaştele Sfântului Simeon primitorul de Dumnezeu Patriarhiei Ierusalimului, de către Croaţia

Pe 7 octombrie 2010, în timpul vecerniei pentru Sfântul şi Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu, în Biserica Sfântului Simeon din Zadar, Croaţia, a avut loc o ceremonie specială. În cadrul acesteia, o părticică din trupul sfântului a fost înmânată solemn reprezentanţilor Patriarhiei Ortodoxe a Ierusalimului.

Trupul întreg şi nestricăcios al Sfântului Simeon Dreptul, cel care L-a primit în braţe pe Domnul Iisus Hristos, când a fost adus la Templul din Ierusalim (potrivit Luca 2, 25-35), este păstrat şi cinstit în oraşul Zadar din Croaţia de peste 800 ani. Mai întâi a fost mutat de la Ierusalim la Constantinopol şi apoi, în anul 1273, s-a intenţionat mutarea sfintelor moaşte de la Constantinopol la Veneţia. Însă, pe drum, o furtună din Marea Adriatică, în împrejurimile Zadar-ului, a întrerupt călătoria şi sfintele moaşte au rămas în Zadar.

La început, ele au fost găzduite în Biserica Sfânta Maria Major şi mai târziu, în 1632, mutate în Biserica Sfântul Ştefan care a devenit până astăzi Biserica Sfântului Simeon Dreptul. În 1380, regina ungaro-croată Elisabeta Kotromanic a poruncit făurirea unei racle din aur şi argint pentru trupul sfântului. Racla este o capodoperă a artei medievale, aflată sub protecţia UNESCO, având o greutate de peste 350 kg, împodobită cu sculpturi care amintesc evenimente biblice şi istorice. Sfântul Simeon este unul din protectorii Zadarului, alături de Sfânta Anastasia şi Sfântul Hrisogon.

În cursul unui pelerinaj în Ţara Sfântă în 2007, fostul arhiepiscop catolic al Zadar-ului, Ivan Prenda s-a întâlnit cu Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului, care i-a spus arhiepiscopului că la Ierusalim se află o mănăstire a Sfântului Simeon Dreptul numită Katamon, unde este cinstit de către credincioşi mormântul gol al sfântului. Ei au căzut de acord ca Arhiepiscopia catolică de Zadar să dea Patriarhiei Ierusalimului o părticică din trupul sfântului pentru a fi păstrată şi cinstită în biserica Mănăstirii Katamon a Sfântului Simeon.

Arhiepiscopia de Zadar a informat Congregaţia pentru Închinarea şi Cultul Dumnezeiesc de la Vatican şi, mai apoi, a fost luată o părticică din trupul sfântului (5 x 2,5 cm) şi pusă într-o mică raclă de argint pentru a fi dată Patriarhiei Ierusalimului. Racla are inscripţia: ‘Ex corporis Sancti Simeoni Iusti Zadar 7 octobris 2010’.

Ceremonia de înmânare a raclei cu părticica din trupul sfântului a fost săvârşită de urmaşul lui Ivan Prenda, arhiepiscopul Zelimir Puljic. Sfintele moaşte au fost primite de Arhiepiscopul Teofilact al Iordanului şi arhimandritul Macarie de Qatar, ca reprezentanţi ai Patriarhiei Ierusalimului. Evenimentul s-a petrecut în cursul vecerniei săvârşite în biserica sfântului din Zadar, în prezenţa clericilor şi credincioşilor din oraş. Documentul de autenticitate a fost citit în latină şi croată şi prezentat tuturor celor prezenţi.

La sfârşitul vecerniei, arhiepiscopul Teofilact a exprimat bucuria şi recunoştinţa Bisericii din Ierusalim cu această ocazie istorică: ,,Acesta este un eveniment măreţ şi important care va fi scris în istoria Bisericii Ierusalimului cu litere de aur. Ne putem doar imagina bucuria creştinilor din Ţara Sfântă şi a tuturor pelerinilor din toată lumea care vizitează sfintele locuri”.

În semn de recunoştinţă pentru primirea sfintei părticele, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului a acordat arhiepiscopului de Zadar Ordinul Sfântului Mormânt.

***

Cinstea de care se bucură Sfântul Simeon Dreptul înaintea lui Dumnezeu

Monahul Petru din Muntele Athos, de neam grec, a trăit în Constantinopol, fiind comandant în armata imperială. În anul 667, el a mers la război în Siria, unde a fost luat prizonier şi închis într-o fortăreaţă din cetatea Samaria, aflată pe râul Eufrat.

Stând închis multă vreme, el a început să cugete la păcatele sale, care i-au adus această încercare de la Dumnezeu. La un moment dat, şi-a amintit că, cu mai multă vreme în urmă, a vrut să părăsească lumea şi să se călugărească, însă nu şi-a urmat gândul.

Ca urmare, a început să ţină post aspru şi să se roage fierbinte Sfântului Nicolae, pentru a mijloci înaintea lui Dumnezeu să fie slobozit din închisoare, făgăduind să intre în mănăstire. Într-o noapte, i s-a arătat în vis Sfântul Nicolae, spunându-i că el mijloceşte înaintea lui Dumnezeu pentru el, însă Dumnezeu întârzie să-l slobozească pentru că a mai făgăduit o dată că se călugăreşte şi nu şi-a ţinut făgăduinţa. Sfântul i-a mai spus să continue să se roage şi să ceară şi ajutorul Sfântului Simeon Dreptul, care se bucură de multă cinste înaintea lui Dumnezeu, stând alături de tronul lui Dumnezeu împreună cu Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul.

Sculându-se, Petru a ascultat sfatul primit şi şi-a continuat postul şi l-a chemat în ajutor pe Sfântul Simeon Dreptul alături de Sfântul Nicolae. Într-o zi, cei doi sfinţi i s-au arătat nu în vis, ci în realitate, venind în temniţa unde era închis Petru.

Mai târziu, Petru a povestit cum, ridicându-şi ochii, l-a văzut pe Sfântul Simeon, minunat la vedere, cinstit la chip şi îmbrăcat în veşmintele preoţiei Legii Vechi, având în mână un toiag de aur. Văzându-l, Petru s-a înspăimântat, însă sfântul a zis către el: ,,Tu eşti cel care îl rogi pe fratele Nicolae să te slobozească din legături şi din această temniţă?”

Abia putând să deschidă gura, Petru i-a răspuns: ,,Eu sunt, plăcutule al lui Dumnezeu, pe care te-am câştigat ca mijlocitor către Dumnezeu”. Sfântul Simeon i-a zis: ,,Dar îţi vei ţine făgăduinţa, ca să te faci monah şi să vieţuieşti în fapte bune?” Petru a răspuns: ,,Da, stăpâne, ajutându-mi Dumnezeu, o voi împlini”. Iar sfântul i-a zis: ,,Dacă făgăduieşti că vei face aşa, să ieşi acum de aici şi să mergi unde vei voi”.

Atunci Petru i-a arătat sfântului picioarele sale legate în lanţuri, iar sfântul s-a atins cu toiagul de aur de lanţuri şi ele s-au topit pe dată, ca ceara de faţa focului. Petru s-a ridicat şi văzând uşa temniţei deschisă, a pornit în urma Sfinţilor Simeon şi Nicolae, şi a ieşit din temniţă şi din cetate. Apoi, Sfântul Simeon încredinţându-l Sfântului Nicolae, s-a dus.

Petru a mers apoi la Roma, spre a primi tunderea în monahism la mormântul Sfântului Apostol Petru. Aici a fost călugărit de către episcopul Romei, care primise înştiinţare în vis de la Sfântul Nicolae, care i-a poruncit să-l tundă în monahism pe fostul prizonier.

6 ian 2019: Liturghia Sf. Vasile cel Mare, oficiată de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în Catedrala Arhiepiscopală „Sf Ap Petru și Pavel” din Constanța, cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului (Photo&Video)

Biserica Autonomă Ortodoxă din Finlanda a canonizat doi sfinți autohtoni

Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a aprobat propunerea Bisericii Autonome Ortodoxe din Finlanda de a canoniza doi sfinţi autohtoni: Ioan de Valmo (1873-1958) şi Ioan de Ilomantsi (1848-1918).

Potrivit site-ului oficial al Bisericii Ortodoxe din Finlanda, demersurile pentru canonizare au început încă din anul 2016, documentele fiind înaintate Patriarhiei Ecumenice în luna aprilie a acelui an.

Sfântul Ioan de Ilomantsi 

Sfântul Ioan de Ilomantsi s-a născut în 13 iulie 1884.

A fost o persoană importantă pentru începuturile Ortodoxiei în Finlanda în perioada anilor 1900, dar şi un apărător al culturii şi identităţii finlandeze.

El a suferit moarte martirică în 8 aprilie 1918, la vârsta de 33 ani.

Sfântul Ioan de Valmo

Ivan Alekseyevich Alekseyev s-a născut în data de 14 februarie 1873 în satul Gubka.

În iunie 1910 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Valaam, de lângă Sankt Petersburg.

De numele sfântului Ioan se leagă comunitatea monastică de la Petsamo, comunitate care se va alătura în 1940 obștii noul Valaam.

Sfântul Ioan a trecut la cele veșnice în 5 iunie 1948.

Biserica Finlandei este o biserică ortodoxă autonomă, al cărei primat este confirmat de Patriarhia de Constantinopol. Este a doua biserică oficială a Finlandei, alături de Biserica Evanghelică Luterană a Finlandei.

Foto credit: Biserica Ortodoxă din Finlanda

Sursa: basilica.ro 

30 nov 2018: PREAFERICITUL PATRIARH TEOFIL AL III-LEA AL IERUSALIMULUI ŞI PREAFERICITUL PĂRINTE DANIEL AL ROMÂNIEI AU OFICIAT SFÂNTA LITURGHIE LA PRIMUL HRAM AL CATEDRALEI NAȚIONALE (Video)

Sursa: basilica.ro

(Foto: captura video)

Preafericitul Părinte Teofil al III-lea al Ierusalimului și Preafericitul Părinte Daniel al României au concelebrat vineri Sfânta Liturghie la hramul secundar al Catedralei Naționale, dedicat Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul Românilor.

Alături de cei doi patriarhi s-au aflat mai mulți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care au slujit la această premieră istorică.

* * *

Cuvântul Patriarhului Ierusalimului la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei

* * * 

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a dat citire actului solemn comemorativ semnat de toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 

În cadrul documentului se face referire la Centenarul Marii Uniri, precum şi la contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la înfăptuirea evenimentului din 1918.

De asemenea, în document sunt prezentate urmările pozitive pentru noul stat român, pentru Biserica Ortodoxă Română şi sunt evidenţiaţi făuritorii Marii Uniri.

Sursa: basilica.ro 

Foto: captura video

LIVE: SLUJBA DE SFINȚIRE A CATEDRALEI NAȚIONALE

Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepicopul Constantinopolului, Noii Rome și Patriarh Ecumenic și Preafericitul Părinte Daniel, Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române oficiază în aceste momente slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului. Continuă să citești