În urma ÎPS Teodosie s-a dezlănţuit mânia lui Dumnezeu
Lasă un răspuns
Discuţiile din jurul clopotului Catedralei Mântuirii Neamului, care a costat peste 400.000 euro şi are gravat chipul Patriarhului României, sunt o exagerare, consideră preotul Constantin Necula.
Părintele dă exemplul Catedralei Mitropolitane din Sibiu, care şi ea are chipul mitropolitului vremii gravat pe clopot şi spune că acest gen de cheltuială este probabil una pe care „cei care nu ascultă clopotele nu o înţeleg”. Continuă să citești
Cincisprezece preoți din Arhiepiscopia Bucureştilor au primit astăzi binecuvântarea pentru slujirea de duhovnici în Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe al Reşedinţei Patriarhale.
Hirotesia a fost oficiată miercuri, 1 martie 2017, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
În cuvântul rostit la finalul slujbei, Patriarhul Daniel a explicat că preotul duvhovnic nu este un simplu dezlegător de păcate, ci un povățuitor și un medic sufletesc. Continuă să citești
Societatea românească este foarte tulburată în aceste zile, deoarece există un conflict între instituții majore ale statului şi, ca atare, o polarizare în rândurile populației. Deşi neutră din punct de vedere politic, Biserica nu este indiferentă în plan social, ci receptează orientările sau dorinţele majore ale poporului: dreptatea socială, diminuarea sărăciei şi creşterea nivelului de trai. Continuă să citești
Site-ul de ştiri ortodoxe Orthodoxia.info a făcut publică scrisoarea Sfintei Chinotite, datată 13 decembrie 2016, adresată celor 20 de mănăstiri din Sfântul Munte, referitoare la observaţiile Comisiei Sfintei Chinotite pentru studierea documentelor finale ale Sfântului şi Marelui Sinod (adresa nr. 2722 din 13/26.11.2016).
Comisia a fost formată din şase stareţi ai unor importante mănăstiri athonite: Ierom. Hrisostom (M-rea Cutlumuş), Arhim. Iosif (Mănăstirea Xiropotamu), Arhim. Elisei (M-rea Simonopetra), Arhim. Tihon (M-rea Stavronikita), Ierom. Luca (M-rea Grigoriou).
Raportul Comisiei este împărţit în patru părţi principale care tratează:
Redăm mai jos în traducere din limba greacă conţinutul raportului Comisiei speciale a Sfintei Chinotite pentru studierea documentelor finale ale Sfântului şi Marelui Sinod:
Traducere de Basilica.ro
La cea de a 203-a Sinaxă Extraordinară a Sfintelor Mănăstiri, din data de 23.09.2016, s-a considerat că „documentele finale oficiale ale Sinodului trebuie studiate cu prudență; evaluate aspectele pozitive și notate eventualele neclarități pe care le conțin și care necesită lămuriri”. Nouă ni s-a încredințat studiul și evaluarea documentelor finale ale Sfântului și Marelui Sinod din Creta (16-27 iunie 2016) în vederea întocmirii unui raport cu privire la acestea.
Simțind neputința noastră, dificultatea lucrării încredințate nouă, dar și povara responsabilității noastre înaintea tradiției aghioritice mărturisită de peste un mileniu, dar și recentă, chemăm cu dinadinsul mijlocirile Ocrotitoarei cinstitului nostru loc, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea, și ale Cuvioșilor Părinți Athoniţi, cunoscând că fundamentul oricărei poziții teologice trebuie să izvorască din viețuirea sfântă duhovnicească a Tradiției apostolice a Bisericii, pe care au avut-o sfinții și de Dumnezeu purtătorii Părinți și la care ne nevoim să fim părtași și noi cu harul lui Dumnezeu.
Legătura indisolubilă dintre sfințenie și expresia autentică a Tradiției Bisericii, care există doar la Sfinții Părinți, este singura garanție pentru călătoria în Duhul Sfânt a Bisericii Ortodoxe luptătoare în lume, dar și pentru mântuirea în Hristos a fiecărui membru al ei. Așadar, în prezentul raport nu am putut să nu avem în vedere cele care s-au spus și scris de Athoniţi şi de cei dinafara Sfântului Munte, de mai curând sau din trecut, de sfinţii recunoscuţi și de unele chipuri sfințite ale Bisericii Ortodoxe.
Cele opt documente finale ale Sfântului și Marelui Sinod din Creta, publicate pe pagina de internet a Sinodului, se numesc documente oficiale și sunt după cum urmează:
Întrucât prezentarea minuțioasă a acestora nu reprezintă misiunea comisiei noastre și depășește posibilitățile noastre, ne vom limita la a face unele mențiuni în duhul hotărârii celei de a 202-a Sinaxă Extraordinară a Sfintelor Mănăstiri.
A. Sfântul Munte urmăreşte cu dragoste şi rugăciune neliniştea creştinilor binecredincioşi referitoare la Sfântul şi Marele Sinod şi la documentele sinodale. Sfânta Chinotită nu ar putea rămâne tăcută la rugăminţile fraţilor noştri monahii athoniţi şi ale credincioşilor din lume. Desigur, mai întâi caută să mărturisească adevărul despre dogmă și etos și apoi să vorbească cu bună îndrăzneală, atunci când credința și poruncile evanghelice sunt periclitate. Ea vorbeşte sau tace cu discernământ, pentru ca Biserica să fie zidită, iar poporul lui Dumnezeu să primească sprijin.
Urmărind unitatea Bisericii, pe care o înţelege ca unitatea de credinţă şi (n.n. unitatea) în Hristos a sfintei vieţi duhovniceşti, Sfânta Chinotită a transmis cu discernământ şi îndrăzneală amendamentele care trebuiau aduse documentelor presinodale ale Sfântului şi Marelui Sinod, prin intermediul unei scrisori adresate Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, datată 12/25 mai 2016, care a fost făcută cunoscută şi Întâistătătorilor celorlalte Patriarhii şi Biserici Autocefale. Prin aceasta, au fost solicitate anumite amendamente la documentele presinodale, lucru solicitat şi de aproape toate Bisericile Ortodoxe.
Un cuvânt sinodal autentic „în conformitate cu teologia Sfinților purtători de Dumnezeu și cu conștiința binecinstitoare a Bisericii” este un cuvânt de mântuire. El diferențiază duhul teandricocentric (divino-uman) al Bisericii de duhul antropocentric (umanist) al oamenilor, religiilor și confesiunilor creștine din afara ei. El vindecă nevoia fundamentală a omului de cunoaștere a Dumnezeului adevărat și a scopului existenței umane. Omul contemporan, care călătorește pe marea acestei vieți și se pierde în tulburări, în griji și dificultăți, are nevoie în primul rând de „adevărul noii vieți duhovnicești în Hristos”, care există numai în Biserica Ortodoxă, după cum doar aceasta este comuniunea Sfinților și oferă comuniunea sfântă duhovnicească în Hristos cu Dumnezeul în Treime Cel Unul Sfânt.
Sfânta Chinotită a solicitat modificări la documentele presinodale pentru a se oferi lumii cuvântul sinodal al Bisericii Ortodoxe curat de elementele care nu sunt mântuitoare, ci împresoară veacul acesta. Așadar, Sfânta Chinotită s-a bazat pe o tradiție îndelungată de mărturisire a credinței ortodoxe, a conștiinței de sine (n.n. a Bisericii) și a eclesiologiei, dar și de sprijinire a încercatei Patriarhii Ecumenice în ridicarea crucii sale.
B. Sfântul şi Marele Sinod a fost convocat în condiţiile cunoscute şi în componenţa cunoscută, conducându-şi lucrările cu dificultăţi şi multe discuţii teologice, lucruri comune oricăror sinoade ale Bisericii.
Printre aspectele pozitive ale Sinodului trebuie să se numere şi faptul că Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic a condus lucrările în mod exemplar şi a permis, în cadrul regulamentului, exprimarea liberă a opiniei teologice.
De asemenea, este un fapt că majoritatea episcopilor, chiar şi sub forma delegaţiilor, au participat la Sfântul şi Marele Sinod pentru a confirma conştiinţa de sine a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească şi nu pentru a aproba o linie ecumenistă.
Nu putem să nu recunoaştem eforturile înţelepte ale Întâistătătorilor şi ale arhiereilor sinodali de a îmbunătăţi documentele. Trebuie, desigur, să lăudăm eforturile teologice ale unor episcopi de a elimina concepte şi fraze teologice ambigue şi de a adăuga propunerile necesare pentru a evita conotațiile ecumeniste ale documentelor.
Pentru obiectivitate şi adevăr facem referire la unele modificări fundamentale care s-au făcut într-o direcţie bună (i.e. dreaptă):
C. După ce a trecut o perioadă de timp satisfăcătoare de la convocarea Sfântului şi Marelui Sinod, trebuie să evidenţiem cu prudenţă şi cumpătare unele aspecte ale documentului sinodal Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine, care fiind ambigue necesită o formulare mai clară pentru arătarea adevărului şi liniştirea credincioşilor care aşteaptă părerea (cuvântul) noastră cu dragoste şi nerăbdare şi pentru a evita disputele şi unele situaţii care afectează Biserica şi împiedică zidirea poporului lui Dumnezeu:
D. Păstrarea unităţii Bisericii este astăzi un lucru imperios. Se aud proteste în Sfântul Munte şi în alte părţi ale lumii care, din nefericire, se dezvoltă şi ajung până la tendinţe schismatice. Fără îndoială, la acestea contribuie şi ambiguităţile din textele sinodale, imprecizia cărora produce condiții prealabile pentru interpretarea lor ecumenistă şi ca urmare conduce unitatea Bisericii la stare de criză. De asemenea, este dificil ca la dialogurile teologice în desfăşurare să se mai aplice cele „acumulate” în deceniile trecute. Documentele Sinodului trebuie să depăşească unilateralismul care se datorează faptului că nu au luat în considerare puternica tradiţie teologică lăsată de purtătorii de Dumnezeu Părinţi contemporani şi de distinşii teologi care au întrevăzut calea dialogurilor ecumenice ca deviere ecumenistă. Nu doar „zeloţii”, după cum li se spune, ci şi voci sănătoase caută un cuvânt al adevărului pentru a fi convinşi şi să se liniştească.
Totuşi tendinţele de „întrerupere a pomenirii” (n.n. ierarhilor) nu sunt justificate. Documentele Sfântului şi Marelui Sinod au deficienţele şi imperfecţiunile lor. Însă nu s-a semnat niciun „termen de unire” precum s-a făcut la Lyon şi în Florenţa şi niciun episcop ortodox nu a aderat la erezia condamnată de Biserică, nici nu a propovăduit „cu capul descoperit” învăţăturile eretice ale eterodocşilor. O dorinţă nechibzuită în vederea întreruperii pomenirii (n.n. ierarhilor) va aduce bucurie numai duşmanilor Bisericii (cf. canon 15 al Sin. I-II Constantinopol).
Recunoaştem că Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, a manifestat un interes nemărginit pentru ca prin intermediul Sinodului să se exprime ecleziologia ortodoxă clară. Cunoaştem situaţia martirică a Bisericii întâistătătoare a Constantinopolului şi circumstanţele dificile ale Patriarhiilor vechi. Ne punem nădejdea însă în harul atotputernic al Preasfântului Duh. Ierarhii noştri, sfinţitul cler şi poporul binecinstitor nu şi-au pierdut dreptarul credinţei. Aşteptăm cu nerăbdare şi speranţă revizuirea teologică ulterioară a documentelor sinodale şi formularea lor mai autentică, pentru ca acestea să contribuie la îndeplinirea misiunii mântuitoare a Bisericii în lumea contemporană, potrivit rânduielii Sfinţilor Părinţi de la Sinodul VII Ecumenic: După cum au văzut profeţii, după cum au învăţat Apostolii, după cum Biserica a primit, după cum au dogmatizat Dascălii, după cum întreaga lume a consimţit, după cum a strălucit harul, după cum s-a arătat adevărul…”. Fie ca toţi, cler şi popor, „aşa să gândim, aşa să vorbim, aşa să-L propovăduim pe Hristos – Adevăratul nostru Dumnezeu”!
Acestea aducându-le cu smerenie la cunoştinţa Preacuvioşiilor Voastre şi rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos pentru luminarea cea de sus a arhiereilor noştri, pe umerii cărora stă şi povara cea mai mare a responsabilităţii, rămânem cu multă iubire de aproapele şi dragoste în Hristos, membrii Comisiei: Ierom. Hrisostom (M-rea Cutlumuş), Arhim. Iosif (Mănăstirea Xiropotamu), Arhim. Elisei (M-rea Simonopetra), Arhim. Tihon (M-rea Stavronikita), Ierom. Luca (M-rea Grigoriou).
Sursa: basilica.ro
Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler şi Preaiubiţilor credincioşi din cuprinsul Patriarhiei Române,
Har, bucurie şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar de la noi părinteşti binecuvântări!
Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2016 în Patriarhia Română ca An al omagierii Educaţiei religioase a tineretului creștin ortodox și comemorării Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. Aceste două teme au o însemnătate deosebită pentru misiunea și lucrarea Bisericii în zilele noastre, reflectând două realități importante: mai întâi, este vorba de fenomenul secularizării societății contemporane, care prin contrast pune în evidență necesitatea formării spirituale a tinerilor şi orientarea lor spre însuşirea valorilor perene, prin intermediul și cooperarea dintre Familie, Biserică şi Şcoală; în al doilea rând, în anul 2016, s-au împlinit 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, teolog, tipograf, ctitor de lăcașuri de cult, personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi și înțelept Mitropolit al Țării Românești. Continuă să citești
Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe a Greciei a hotărât la începutul acestei luni convocarea tuturor ierarhilor din Grecia pentru a discuta despre Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, care a avut loc în Creta în luna iunie a acestui an.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei se va întruni în şedinţă extraordinară pe parcursul a două zile, 23-24 noiembrie 2016. Conform unui comunicat emis de Sinodul Permanent, în cadrul şedinţei, Înaltpreasfinţitul Părinte Theologos, Mitropolit de Serres şi Nigriti, va susţine referatul intitulat Informare cu privire la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, pe marginea căruia vor fi purtate discuţii. Continuă să citești
Nepomenirea arhiereului își poate găsi legitimitate în Canonul 15 de la Sinodul I-II (861)?
În toate discuțiile recente ce au urmat Sfântului și Marelui Sinod din Creta, cei care au decis să oprească pomenirea liturgică a ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, indiferent dacă au participat sau nu la acesta, au invocat partea a doua a Canonului 15 de la Sinodul I-II de la Constantinopol, numit și Πρωτοδευτέρα, organizat în timpul Sfântului patriarh Fotie în două sesiuni, în 859 și 861. Mențiunea conținută aici, fără precedent și fără o dezvoltare sau întărire ulterioară, în Tradiția canonică bizantină va face obiectul acestei analize. Continuă să citești
Referitor la articolul publicat în ziarul Libertatea în ziua de 19.09.2016, articol tendenţios intitulat EXCLUSIV / Bogdan Olteanu a scris două legi cu dedicație pentru Biserică, după ce primit un teren scump la Snagov, facem următoarele precizări:
Legătura pe care autorul articolului o face între activitatea parlamentară a dlui Bogdan Olteanu și deținerea de către acesta în concesiune, contra cost, a unui teren de la o unitate de cult, este lipsită de orice consistență sau legătură de cauzalitate.
În perioada când a fost deputat, domnul Bogdan Olteanu a avut 30 inițiative legislative, dintre care unele au devenit legi.
Legea 261/2008 privind modificarea şi completarea art.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.1/1991 şi ale Legii nr.169/1997, la care se face referire, a vizat clarificarea cadrului legal pentru retrocedarea a cca 9000 ha din cele 20.000 ha pădure (nu 200.000 ha cum afirmă incorect autorul articolului) restituite în perioada interbelică unor mănăstiri de tradiție (Legea 61/1937), care au o importanță deosebită din punct de vedere istoric, social și cultural, suprafețe ulterior confiscate de regimul comunist. Deși cadrul legislativ a fost clarificat în anul 2008 prin această lege, doar 25% din cele 9000 ha au fost restituite de atunci până în prezent către unitățile de cult proprietare.
Referitor la mențiunea din articol, conform căreia ”BOR a intrat în posesia a 117.000 ha de pădure până la data de 1 ianuarie 2014”, precizăm că informația este neadevărată, deoarece 50% din această suprafață nu se află în proprietatea unităților de cult ale Bisericii Ortodoxe Române, potrivit datelor comunicate Patriarhiei Române de către eparhii. În cazul în care totalul retrocedărilor către toate cultele cumulează această suprafață de 117.000 ha, considerăm că este datoria Romsilva – invocată în articol – să facă precizările necesare cu privire lacare sunt celelalte culte beneficiare ale retrocedărilor.
Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilor de cult a vizat crearea unei stabilități în ceea ce privește terenurile atribuite în folosință cultelor după 1990, în principal pentru edificarea de lăcașuri de cult, dar și pentru desfășurarea activităților administrative, sociale și culturale ale cultelor. Pentru ca unitățile de cult să poată face în mod normal investițiile necesare conservării și administrării acestor imobile, dar și pentru a putea accesa fonduri europene pentru dezvoltarea activităților desfășurate, s-a creat posibilitatea pentru instituțiile publice proprietare să transmită în proprietatea cultelor deţinătoare respectivele imobile, cu obligaţia de a respecta timp de 30 de ani destinaţia lor şi de a nu le greva cu sarcini. Însă nici 10% dintre imobilele primite în folosință de către culte nu au fost transmise în proprietatea acestora de la data adoptării legii.
Toate aceste acte normative au avut un număr de câteva zeci de inițiatori care le-au apreciat necesitatea, fiind adoptate în plen cu majorități zdrobitoare, de peste 90% dintre parlamentarii prezenţi (214, respectiv 194 voturi pentru), din toate partidele.
În ceea ce privește situația preluării de către dl Bogdan Olteanu a unui drept de concesiune asupra unei suprafețe de teren proprietatea Parohiei Ghermănești, județul Ilfov, majoritatea informațiilor din articol sunt eronate și tendențioase. Desigur, Arhiepiscopia Bucureștilor va evalua, în baza documentelor de arhivă, dacă unitatea de cult a fost prejudiciată prin contractele încheiate.
În concluzie, nu există niște legi Olteanu, menite a favoriza nelegitim cultele, ci legile Parlamentului României, adoptate cu o largă majoritate, beneficiind de punctul de vedere favorabil al Guvernului și promulgate de Președintele României, ca semn al unei reparaţii morale şi al unei normale cooperări între Stat și culte.
Biroul de presă al Patriarhiei Române