1 noiembrie: Acatistul Sfântului Cuvios David din Evvia

Troparul Sfântului Cuvios David din Evvia, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinele cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut lumină tor lumii, strălucind cu minunile, David, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Veniţi, cei ce sunteţi robi ai lui Hristos, veniţi, cei ce o cinstiţi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, veniţi, cei ce îl cinstiţi pe Ioan Botezătorul, să ne rugăm împreună cu Sfântul Cuvios David, făcătorul de minuni, şi să-i cântăm: Bucură-te, Cuvioase David, vrednic urmaş al Înaintemergătorului!

Icosul 1

Înger în trup a fost Sfântul Ioan Botezătorul, iar mai apoi, înger în trup te-ai arătat şi tu, Cuvioase. Din copilăria ta, de multe ori te-ai învrednicit să vorbeşti cu Înaintemergătorul Domnului, care ţi-a fost dascăl ceresc şi a binecuvântat anii tinereţii tale, iar noi, neştiind să-I mulţumim cum se cuvine lui Dumnezeu pentru un asemenea dar primit prin tine, îţi zicem:
Bucură-te, stâlp al rugăciunii şi al nevoinţei;
Bucură-te, floare plină de mireasma raiului;
Bucură-te, a sufletelor necăjite dulce alinare;
Bucură-te, a celor care te cheamă în ajutor mângâiere;
Bucură-te, nădejde a celor biruiţi de deznădejde;
Bucură-te, liman al călătorilor aflaţi în primejdie;
Bucură-te, comoară de mare preţ a celor lipsiţi;
Bucură-te, că eşti iscusit doctor fără de arginţi;
Bucură-te, călăuză spre cereasca Împărăţie;
Bucură-te, pildă de virtute şi de smerenie;
Bucură-te, tainic sfătuitor al pustnicilor;
Bucură-te, odor dăruit de Dumnezeu creştinilor;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 2-lea

„Oare ce va fi acest copil? Ce drum va urma în viaţa lui?”, s-au întrebat oamenii din sat după ce te-au aflat în biserica în care te adusese Sfântul Ioan Botezătorul, arătându-ţi-se în chip minunat. Şi, bucurându-se că te-au aflat în casa lui Dumnezeu, I-au cântat într-un glas: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Asemănatu-te-ai Sfântului Proroc Ioan, căci din fragedă vârstă ai mers pe calea postului şi a rugăciunii jertfelnice, şi ai propovăduit prin faptele tale mai mult decât prin cuvinte. Şi noi, cei împovăraţi de atâtea ispite şi încercări, văzând în tine o icoană a sfinţeniei, îţi zicem:
Bucură-te, că tu copilul Înaintemergătorului ai fost numit;
Bucură-te, că de multe ori de el ai fost povăţuit;
Bucură-te, că mai mult decât pe tatăl tău l-ai ascultat;
Bucură-te, că Sfântul Ioan în casa sa te-a chemat;
Bucură-te, că ţi-a fost prieten şi apărător şi sfătuitor;
Bucură-te, că până la moarte l-ai cinstit pe Botezătorul;
Bucură-te, că ai fost iubit de el şi cu iubire i-ai răspuns;
Bucură-te, că de iubirea adevărată ai fost pătruns;
Bucură-te, că din copilărie ai fost al credinţei învăţător;
Bucură-te, că, cinstindu-i pe sfinţi, te-ai asemănat lor;
Bucură-te, următorule al sfinţilor şi podoabă a smereniei;
Bucură-te, că din fragedă pruncie ai fost vas ales al evlaviei;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 3-lea

Ai venit în Grădina Maicii Domnului ca o floare binemirositoare, Cuvioase David, călcând pământul binecuvântat de paşii soborului sfinţilor athoniţi. Părinţii din Lavra Sfântului Atanasie s-au uimit de vieţuirea ta şi, îngenunchind împreună cu tine, au lăudat-o pe Preacurata Fecioară, iar lui Dumnezeu I-au mulţumit că te-a adus pe tine în mijlocul lor, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Nesuferind diavolul faptele cele bune ale robilor lui Hristos, vrea să-i facă de ocară, batjocorindu-i şi defăimându-i în multe feluri şi născocind pricini de sminteală. Aşa şi tu ai fost acuzat pe nedrept că furai din chelărie, fiind căzut în patima beţiei. Însă prigonitorul tău a fost făcut de ruşine, căci Dumnezeu a scos adevărul la iveală, şi pentru aceasta îţi zicem ţie:
Bucură-te, că ai purtat cu umilinţă crucea defăimărilor;
Bucură-te, sabie ascuţită împotriva fărădelegilor;
Bucură-te, că i-ai ruşinat pe clevetitori prin virtuţile tale;
Bucură-te, că ai primit cu smerenie şi cele bune, şi cele rele;
Bucură-te, că necazurile cu multă credinţă le-ai răbdat;
Bucură-te, că de la tine să ne iubim vrăjmaşii am învăţat;
Bucură-te, al celor prigoniţi pe nedrept acoperitor;
Bucură-te, împotriva minciunii şi a răutăţii luptător;
Bucură-te, mântuire bună pentru cei aflaţi în judecăţi;
Bucură-te, că ai călcat pe urmele sfinţilor athoniţi;
Bucură-te, că pe calea cea îngustă cu jertfelnicie ai călătorit;
Bucură-te, că în Grădina Maicii Domnului te-ai nevoit;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 4-lea

După ce povăţuitorul tău, Părintele Acachie, a fost ales mitropolit, ţi-a cerut să primeşti să fii hirotonit episcop. Dar i-ai răspuns că nu poţi împlini această ascultare, şi atunci mitropolitul te-a urcat în treapta preoţiei, pricepând că smerenia ta Îi este bineplăcută lui Dumnezeu, şi I-a cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Fără să renunţi să-i fii ucenic, ai devenit sfătuitor al Mitropolitului Acachie, ajutându-l în lucrarea sa. Dar ai ştiut să foloseşti şi cuţitul cuvântului atunci când a fost nevoie, mustrându-l pentru greşelile care puteau vătăma turma pe care o păstorea. Şi, fiind tu pildă pentru clerici ca să nu se mai teamă să apere adevărul în faţa ierarhilor, te cinstim zicând:
Bucură-te, părinte, vrednic slujitor al altarului;
Bucură-te, chivot al sfinţeniei şi al rugăciunii;
Bucură-te, icoană a preoţiei şi a propovăduirii;
Bucură-te, că ai răbdat răutăţile oamenilor şi ale îngerilor căzuţi;
Bucură-te, că ai fost duhovnic al celor care doreau să devină preoţi;
Bucură-te, că pe călugării pătimaşi să-i ridici te-ai ostenit;
Bucură-te, că prin pilda ta vie fără lenevire i-ai povăţuit;
Bucură-te, că stăruinţa ta lui Dumnezeu i-a bineplăcut;
Bucură-te, că mulţi monahi să te aibă povăţuitor au vrut;
Bucură-te, că ai căutat cele smerite şi ai dispreţuit slava oamenilor;
Bucură-te, mustrător al păcatelor lui Irod şi urmaş al Botezătorului;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 5-lea

Ai purtat jugul lui Hristos şi ai ruşinat cursele diavolului, Cuvioase, dar aceştia au încercat să se răzbune şi, după ce ai fost supus la tot felul de chinuri şi aruncat în temniţă de agareni, în cele din urmă ai fost spânzurat cu mâinile în sus ca să mori în suferinţă. Dar Dumnezeu a răsturnat uneltirile duşmanilor tăi, căci îţi pregătise o altă cruce aducătoare de cunună, şi tu I-ai mulţumit zicând: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Pentru că barcagiul refuzase să te treacă spre insula Evvia, ai plutit pe rasa ta fără să te tulburi şi ai ajuns la Biserica Schimbării la Faţă, unde cu multă osteneală ai ridicat mănăstirea ta. Şi până la sfârşitul vieţii ai purtat crucea nevoinţelor ca pe o mucenicie fără de sânge, adunând în jurul tău obşte binecuvântată şi folosind mulţime de credincioşi, pentru care îţi zicem:
Bucură-te, că răbdând chinurile cunună de mult preţ ai agonisit;
Bucură-te, că mai apoi nevoinţele monahiceşti le-ai înmulţit;
Bucură-te, că nu te-ai temut să primeşti dureri ca ale mucenicilor;
Bucură-te, că Dumnezeu te-a lăsat în viaţă spre ruşinarea agarenilor;
Bucură-te, glas care pe oameni la scaunul spovedaniei i-ai chemat;
Bucură-te, mână întinsă celor care voiau să se ridice din păcate;
Bucură-te, că mai dinainte ziua morţii ţi-ai cunoscut;
Bucură-te, că pe ucenici pentru trecerea ta la Domnul i-ai pregătit;
Bucură-te, cel ce după moarte ai rămas aproape de turma ta;
Bucură-te, că prin mulţimea minunilor ţi-ai arătat ocrotirea;
Bucură-te, că sfintele tale moaşte ni le-ai lăsat în dar;
Bucură-te, că te-a rânduit Dumnezeu să ne fii veghetor plin de har;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 6-lea

În tinereţea ta a suspinat sufletul tău după aflarea unui iscusit duhovnic, şi atunci Sfântul Ioan Botezătorul ţi s-a arătat în vis şi ţi-a spus cum să-ţi întâlneşti povăţuitorul. Iar noi, văzând râvna ta pentru cele sfinte, te rugăm să faci rugăciune pentru noi şi pentru duhovnicii noştri, ca să primim prin ei sfaturile potrivite şi să-I mulţumim lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Vrând Cuviosul Iacov să meargă la Locurile Sfinte pentru a duce viaţă pustnicească, te-ai arătat lui în chip minunat şi, rănindu-i-se inima de frumuseţea celor descoperite, şi-a schimbat gândul său şi a rămas în mănăstirea ta. Iar noi te rugăm, Cuvioase, schimbă gândul inimii noastre pentru a nu căuta în viaţă voia noastră, ci voia lui Dumnezeu, ca să cântăm ţie cu mulţumire:
Bucură-te, că din cuvintele Părintelui Acachie te-ai hrănit;
Bucură-te, că ai simţit nevoia unui dascăl iscusit;
Bucură-te, că pentru credinţa ta Dumnezeu ţi l-a trimis;
Bucură-te, că pe calea ascultării fără cârtire ai mers;
Bucură-te, că primind mustrările povăţuitorului tău te-ai smerit;
Bucură-te, că virtuţile tale ca o flacără au strălucit;
Bucură-te, al celor ce se luptă cu voia proprie ocrotitor;
Bucură-te, că primeşti rugăciunile celor care îşi caută povăţuitor;
Bucură-te, drum până la picioarele duhovnicului;
Bucură-te, la vreme de neascultare trâmbiţă a ascultării;
Bucură-te, că pleci inimile celor mândri spre pocăinţă;
Bucură-te, că ai vrut şi ai făcut lucrare apostolească;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 7-lea

Punând în aluat pentru pâine şi prescuri apă de la izvorul tău binecuvântat, unele femei credincioase care trăiau aproape de mănăstirea ta au văzut cum aluatul dospeşte fără drojdie, pentru a se vădi darul dat ţie de la Dumnezeu. Şi noi, ştiind că lucrarea faptelor noastre bune creşte prin mijlocirea ta, Îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce ţi-a trimis harismele, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea

„Nenumărate sunt minunile Cuviosului David. Nu mi-ar ajunge nici hârtia, nici cerneala şi nici timpul ca să scriu minunile făcute de Sfânt în fiecare zi”, mărturisea Cuviosul Stareţ Iacov în faţa pelerinilor veniţi să ţi se închine, pentru a le spori credinţa lor în ajutorul tău. Şi noi, crezând cuvintele sale, nu uităm să-ţi aducem cântare de mulţumire:
Bucură-te, că ne aduci mângâiere în toate nevoile;
Bucură-te, că prin mijlocirile tale ne ştergi lacrimile;
Bucură-te, că mlaştinile din satul Diesto le-ai secat;
Bucură-te, că mulţimea de ţânţari de acolo o ai îndepărtat;
Bucură-te, cel ce îi ajuţi pe cei care nu au unde să locuiască;
Bucură-te, că te rogi pentru cei lipsiţi, ca toate cele de trebuinţă să le primească;
Bucură-te, că întristarea din inimile noastre o alungi;
Bucură-te, că viforul necazurilor de la noi îl îndepărtezi;
Bucură-te, că ai adus şi aduci bucurie celor credincioşi;
Bucură-te, că, urmând ţie, ucenicii tăi i-au ajutat pe cei necăjiţi;
Bucură-te, că ne înveţi unii pe alţii cu iubire nefăţarnică să ne iubim;
Bucură-te, că mulţimea minunilor tale o mărturisim;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 8-lea

Rugându-ţi-se cu credinţă bunica micuţului Vasile, care era surd din naştere, şi ungându-l cu ulei de la candela ta, copilul a început să audă. Iar apoi bunica, auzind în somn o voce care a îndemnat-o să citească viaţa şi minunile tale, s-a bucurat, văzând cum Dumnezeu îi îndeamnă pe creştini să ceară ajutorul sfinţilor Săi, şi a cântat: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Am aflat despre minunea cu pruncul Ioan, despre care doctorii spuneau că poate muri şi că este cu neputinţă să se însănătoşească. Ştim că ai stat împotriva femeii care voia să plece din spital, lipsindu-i fără să vrea pe părinţii pruncului de cartea cu viaţa şi minunile tale. Iar aceştia, citind-o, i-au rugat pe părinţii de la mănăstirea ta să se roage pentru prunc, şi acesta s-a tămăduit. Pentru care îţi zicem ţie:
Bucură-te, că îi ajuţi pe oameni să afle despre facerile tale de bine;
Bucură-te, că tu eşti cel ce ne îndemni să citim despre tine;
Bucură-te, că, datorită ţie, pruncul Ioan a rămas în viaţă;
Bucură-te, că pentru aceasta mulţi s-au întărit în credinţă;
Bucură-te, că aceştia s-au ruşinat de greşeala lor;
Bucură-te, că a putut să meargă după ce la mănăstirea ta s-a închinat;
Bucură-te, că prin aceasta calea vindecării ni s-a arătat;
Bucură-te, că pe măicuţa Atena degrabă o ai tămăduit;
Bucură-te, că părinţii ei şi-au ţinut făgăduinţa şi la tine au venit;
Bucură-te, că ei ne îndeamnă să venim şi noi în a ta mănăstire;
Bucură-te, că pelerinilor pentru jertfelnicia lor le aduci răsplătire;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 9-lea

Aflându-se în primejdie de moarte, micuţa Elena a primit ajutorul tău, iar doctorii, văzându-se neputincioşi să înţeleagă ce s-a întâmplat, au spus: „Nu ne rămâne decât să ne rupem diplomele”. Şi noi, văzând în această mărturisire că la Dumnezeu este cu putinţă ceea ce la oameni este cu neputinţă, Îi aducem cântarea: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Greu le este oamenilor să ducă fără cârtire crucea bolii şi ispita deznădejdii le încearcă sufletul îndurerat. Dar, având nădejde în Hristos şi în ajutorul Maicii Sale şi al tuturor sfinţilor, creştinii primesc cununa pentru răbdarea lor. Şi, aflând mulţimea tămăduirilor săvârşite de tine, îţi cântăm:
Bucură-te, că aduci nădejde unde doctorii spun că nu mai este nădejde;
Bucură-te, cel ce îndepărtezi de la noi gândurile de deznădejde;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale dobândim vreme de pocăinţă;
Bucură-te, că ne arăţi că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă;
Bucură-te, că alungi durerea din mădularele bolnave şi aduci mângâiere;
Bucură-te, că icoana ta făcătoare de minuni e plină de ofrande de mulţumire;
Bucură-te, cel ce pe fetiţa cu picioarele paralizate ai ajutat-o să meargă;
Bucură-te, că, ştiind aceasta, cei neputincioşi la ajutorul tău aleargă;
Bucură-te, că, prin darul lui Dumnezeu, multe feluri de boli ai vindecat;
Bucură-te, că prin tine, credinţa noastră s-a întărit;
Bucură-te, că celor aflaţi în primejdie de moarte năprasnică le vii în ajutor;
Bucură-te, că pentru cei care părăsesc viaţa cea trecătoare eşti mijlocitor;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 10-lea

O fetiţă pe nume Maria avea leucemie şi mult se mâhneau părinţii ei din pricina aceasta. Dar, aflând de grabnicul tău ajutor, mama ei a luat-o pe copilă în braţe şi, ridicând-o ca pe o ofrandă, a zis: „Sfinte al meu David, fă-mi bine copilul!”. Şi îndată fiica ei s-a tămăduit, iar mai apoi au venit la mănăstire să-ţi mulţumească şi să-I înalţe Domnului cântarea: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Cine poate spune câţi copii suferinzi au aflat uşurare prin rugăciunile tale sau câte lacrimi ai şters prin darul pe care l-ai primit de la Dumnezeu? Ai ajutat mulţime de prunci să vadă lumina zilei, ai ajutat mulţime de copii să scape de boli de tot felul. Şi părinţii lor, pricepând că prin tine Dumnezeu a adus sănătate în locul bolii, ţi-au adus mulţumiri cu prisosinţă, iar noi te lăudăm aşa:
Bucură-te, împreună-rugătorule cu soţii care nu au copii;
Bucură-te, că alungi deznădejdea din inimile lor;
Bucură-te, că tămăduieşti pântecele bolnave ale femeilor;
Bucură-te, că Dumnezeu le trimite prunci pentru rugăciunile tale;
Bucură-te, că părinţii care îşi văd copiii crescând îţi aduc mulţumire;
Bucură-te, că nu numai cei bolnavi, ci şi apropiaţi ai lor aleargă la tine;
Bucură-te, că îi vindeci şi pe cei cu mintea rătăcită;
Bucură-te, că cei slabi la minte dobândesc înţelepciune;
Bucură-te, că pruncii care se nasc bolnavi află tămăduire;
Bucură-te, că luminezi minţile doctorilor credincioşi prin rugăciune;
Bucură-te, că nu rămâne fără răspuns nici o rugăciune către tine;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 11-lea

Greu fiind încercat de boală, Cuviosul Stareţ Iacov ţi s-a rugat: „Sfinte al meu David, vino repede să mă ajuţi. Şi în drum spre spital, când treci prin Procopie, ia-l şi pe Sfântul Ioan Rusul cu tine. Veniţi să mă ajutaţi acum, că sunt în primejdie!”. Şi, nădăjduind în ajutorul vostru, a zis cu suflet umilit: Aliluia!

Icosul al 11-lea

De cerească cercetare s-a învrednicit Părintele Iacov, căci te-a văzut în spital împreună cu Sfântul Ioan Rusul şi te-a auzit spunându-i: „Nu-ţi fie frică, am venit să te ajutăm”. Şi noi, uimindu-ne de credinţa sa şi de iubirea pe care i-aţi arătat-o venind la el şi ocrotindu-l, ne umplem de bucurie şi îţi cântăm:
Bucură-te, că frica din suflete năpăstuite o alungi;
Bucură-te, că rugăciunile celor cu inimă curată le asculţi;
Bucură-te, că îi ajuţi şi pe cei care de minunile tale nu au auzit;
Bucură-te, că împreună cu Sfântul Ioan Rusul la patul bolnavilor ai venit;
Bucură-te, cel ce de legăturile diavoleşti ne izbăveşti;
Bucură-te, că puterea farmecelor şi a blestemelor o nimiceşti;
Bucură-te, că prin tine visele cu care diavolii vor să ne înfricoşeze se risipesc;
Bucură-te, stavilă celor ce împotriva noastră uneltesc;
Bucură-te, văzând că urmaşii tăi pe urmele tale au călcat;
Bucură-te, cel ce împreună cu Stareţul Iacov de multe ori te-ai arătat;
Bucură-te, că rânduiala vieţuirii în sfinţenie până la noi s-a îndătinat;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 12-lea

„În întunericul de acum este nevoie nu numai de un înaintemergător, ci de mai mulţi, care să propovăduiască pocăinţa şi să-L facă pe Iisus cunoscut în ochii lumii”, i-ai spus mamei tale, care încerca să domolească râvna ta pentru cele sfinte. Iar în vremea noastră nevoia de propovăduitori este şi mai mare, pentru că s-a înmulţit desfrâul şi apostazia, şi puţine glasuri se mai aud cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Purtăm în cugetele noastre povaţa ta, Sfinte, că aşa cum cel mai mare dascăl se face ucenicul lui Hristos, tot aşa cel din urmă dintre creştini trebuie să fie apostol. Că multe lucruri ştim, dar nu le facem şi preferăm să cerem mulţime de sfaturi în loc să începem să punem în lucrare ceea ce ştim deja. Ajută-ne, Cuvioase, să nu ne lăsăm biruiţi de patima făţărniciei, ci să punem început bun, zicându-ţi:
Bucură-te, că făgăduinţele făcute Domnului ne înveţi să le plinim;
Bucură-te, primind laudele noastre, ale păcătoşilor;
Bucură-te, că ne chemi să urcăm fără şovăire pe scara virtuţilor;
Bucură-te, că asemenea Sfântului Ioan Botezătorul ai dus viaţă îngerească;
Bucură-te, prieten al celor care se străduiesc să se mântuiască;
Bucură-te, bucurie a credincioşilor care te cinstesc;
Bucură-te, mijlocitor pentru noi în faţa tronului dumnezeiesc;
Bucură-te, alăută a pocăinţei, care întorci sufletul de la cele pământeşti;
Bucură-te, lumină trimisă de Dumnezeu să ne arate calea spre lăcaşurile cereşti;
Bucură-te, că mulţumirile noastre pentru toate facerile de bine le-ai primit;
Bucură-te, cel ce ca un soare în viaţa noastră ai răsărit;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul al 13-lea

O, Cuvioase Părinte David, primind această puţină rugăciune a noastră, vino degrabă în ajutorul nostru. Suntem slabi şi neputincioşi, Sfinte al lui Dumnezeu, şi nimic nu putem face prin puterea noastră, dar credem că nu vei lăsa rugăciunile noastre fără răspuns, ci ne vei ajuta ca prin aceste încercări prin care trecem să punem început bun mântuirii şi să-I cântăm lui Dumnezeu, Celui ce te-a acoperit cu harul Său: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Înger în trup a fost Sfântul Ioan Botezătorul…, Condacul 1: Veniţi, cei ce sunteţi robi ai lui Hristos…,

Icosul 1

Înger în trup a fost Sfântul Ioan Botezătorul, iar mai apoi, înger în trup te-ai arătat şi tu, Cuvioase. Din copilăria ta, de multe ori te-ai învrednicit să vorbeşti cu Înaintemergătorul Domnului, care ţi-a fost dascăl ceresc şi a binecuvântat anii tinereţii tale, iar noi, neştiind să-I mulţumim cum se cuvine lui Dumnezeu pentru un asemenea dar primit prin tine, îţi zicem:
Bucură-te, stâlp al rugăciunii şi al nevoinţei;
Bucură-te, floare plină de mireasma raiului;
Bucură-te, a sufletelor necăjite dulce alinare;
Bucură-te, a celor care te cheamă în ajutor mângâiere;
Bucură-te, nădejde a celor biruiţi de deznădejde;
Bucură-te, liman al călătorilor aflaţi în primejdie;
Bucură-te, comoară de mare preţ a celor lipsiţi;
Bucură-te, că eşti iscusit doctor fără de arginţi;
Bucură-te, călăuză spre cereasca Împărăţie;
Bucură-te, pildă de virtute şi de smerenie;
Bucură-te, tainic sfătuitor al pustnicilor;
Bucură-te, odor dăruit de Dumnezeu creştinilor;
Bucură-te, Cuvioase David, vrednicule urmaş al Înaintemergătorului!

Condacul 1

Veniţi, cei ce sunteţi robi ai lui Hristos, veniţi, cei ce o cinstiţi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, veniţi, cei ce îl cinstiţi pe Ioan Botezătorul, să ne rugăm împreună cu Sfântul Cuvios David, făcătorul de minuni, şi să-i cântăm: Bucură-te, Cuvioase David, vrednic urmaş al Înaintemergătorului!

şi aceste rugăciuni:

Rugăciune către Sfântul Cuvios David din Evvia

O, robule al lui Hristos, Cuvioase David, la tine alergăm acum, în vremea necazului. Valurile ispitelor s-au ridicat asupra noastră şi norii deznădejdii vor să ne înfricoşeze. Dar avem credinţă că nu ne vei lăsa să fim biruiţi de puterile diavoleşti. Vino în ajutorul nostru, cum ai venit în ajutorul atâtor oameni întristaţi. Vino în ajutorul nostru, cum ai venit în ajutorul mulţimii de bolnavi. Vino în ajutorul nostru, cum ai venit ori de câte ori ai fost chemat cu credinţă de către credincioşii care mai apoi s-au bucurat de minunile tale. Şi chiar dacă şi în acest ceas al rugăciunii, vrăjmaşul diavol se luptă să ne strecoare în suflete duhul îndoielii şi al necredinţei, noi cu smerenie mărturisim puţinătatea credinţei noastre, dar mărturisim şi nădejdea pe care o avem în mijlocirile tale. A strigat oarecând către Hristos tatăl copilului chinuit de diavol: „Cred, Doamne, ajută necredinţei mele”. Aşa strigăm şi noi acum: Credem, Cuvioase David, ajută necredinţei noastre. Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, să fim tari şi statornici în credinţă şi să punem cele cereşti înaintea celor pământeşti. Şi ducând lupta cea bună pentru mântuire, să-ţi mulţumim în toate zilele vieţii noastre că te avem grabnic ajutător şi ocrotitor, şi să lăudăm până la suflarea cea de pe urmă Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Sfântul Cuvios David pentru cel bolnav

Cuvioase David, mare făcătorule de minuni, în tine ne punem nădejdea acum, când (numele) este greu încercat de boală. Alină-i durerea, potoleşte-i fierbinţeala, dăruieşte-i sănătate sufletească şi trupească. Degeaba ne-am pus nădejdea numai în doctori şi în leacurile lor, căci nădejdea noastră a fost ruşinată. Dar acum, cunoscându-ne greşeala, ne punem nădejdea în Dumnezeu, având credinţa că ne va trimite ajutorul Său. Şi pe tine te rugăm, Cuvioase, cel ce te bucuri de frumuseţile cereşti în soborul sfinţilor, ajută-l pe (numele), potolind suferinţa lui şi aducând în sufletul lui mângâiere. Ai ajutat mulţi copii bolnavi, ai ajutat mulţi creştini ce pătimeau de feluri de boli. Oare acum îţi vei întoarce faţa de la noi, din pricina păcatelor noastre? Nu, Cuvioase, să nu faci aceasta, ci să te milostiveşti spre noi, ca să nu se împuţineze credinţa noastră. Şi nu doar pentru robul lui Dumnezeu (numele) ne rugăm ţie, ci pentru toţi cei care se află pe patul bolii, cunoscuţi şi necunoscuţi. Ai grijă de ei şi de doctorii lor, călăuzindu-i să facă cele de folos pentru cei aflaţi în suferinţă. Ai grijă, Cuvioase, de toţi cei care se roagă ţie cu credinţă, alungând de la sufletele lor toată ispita şi necazul. Înmulţeşte minunile tale, Cuvioase David, ca prin mijlocirile tale să fie lăudat Dumnezeu Cel adevărat, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>